33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, ce se va pierde printre pietre. Anul acesta, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în ultimii 26 de ani în România.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000. Dar, legea este ignorată cu desăvârşire.
Proiectul devastator presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin două tuneluri până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului naţional, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ...
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, modificarea pe care o va suferi microclimatul defileului, în sensul aridizări, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului, fără marele râu, va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să constate că acordul de mediu din 2003, fiind acordat pentru lucrări până în 2007, nu mai este în vigoare. Sau cel puţin să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă.
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final.
Garda Națională de Mediu trebuie să constate multiplele ilegalități și să impună sistarea lucrărilor. Petiția anterioară privind Defileul Jiului a fost redirecționată și, în cele din urmă, trimisă de poliție la Comisariatului Județean Gorj al GNM, in martie 2016, dar comisarii de acolo au omis să sisteze lucrările ilegale.
Încă nu este prea târziu ca Defileul Jiului să fie salvat! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm autorităților de mediu direct vizate de acest dezastru ecologic dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000. Dar, legea este ignorată cu desăvârşire.
Proiectul devastator presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin două tuneluri până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului naţional, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ...
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, modificarea pe care o va suferi microclimatul defileului, în sensul aridizări, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului, fără marele râu, va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să constate că acordul de mediu din 2003, fiind acordat pentru lucrări până în 2007, nu mai este în vigoare. Sau cel puţin să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă.
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final.
Garda Națională de Mediu trebuie să constate multiplele ilegalități și să impună sistarea lucrărilor. Petiția anterioară privind Defileul Jiului a fost redirecționată și, în cele din urmă, trimisă de poliție la Comisariatului Județean Gorj al GNM, in martie 2016, dar comisarii de acolo au omis să sisteze lucrările ilegale.
Încă nu este prea târziu ca Defileul Jiului să fie salvat! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm autorităților de mediu direct vizate de acest dezastru ecologic dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.
De ce este important?
Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional.
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”
Sursa: https://www.de-clic.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu