Adela are 17 ani. Azi dimineață, la ora 8, am găsit-o pe holul școlii. A alergat cât a putut de repede și mi-a sărit în brate. “M-am predat” a strigat puștoaica făcând curioși poate 10 perechi de ochi! “M-am predat dom’ diriginte, l-am primit pe Isus”. “Cum ai reusit?”, am întrebat-o curios nu pentru mine cât, pentru asistenții la mărturie. “Păi am fost la o nuntă, mireasa a mărturisit despre viața ei și a încheiat așa <>. Atunci am ieșit plângând în față și i-am predat viața lui Hristos. Am zis << Mă tot urmărești Isuse! La școală am avut un diriginte pocăit, pastor, și mi-ai vorbit, la spital am fost internată cu o pocăită în cameră și mi-ai vorbit, acum mă chemi la Tine… Vin, sunt gata… Ai milă de mine!”.
S-a desprins din îmbrățișare și a fugit spre clasă strigând: “Dumnezeu să vă binecuvânteze dirigu’!”. Eu am plecat spre altă sală cu lacrimi în ochi. E prima dată în ultimii 15 ani când încep școala și cineva îmi strigă la prima oră: “Dumnezeu să te binecuvânteze!”
M-am bucurat enorm pentru decizia fetei de a-L urma pe Domnul Hristos. Dar și pentru ptedica mireseii. Pastorilor, ce-ar fi să mai lăsați și miresele să țină speach-uri la nunță?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu