Sunătoarea – planta care vindecă boala secolului. Iată cum trebuie folosită

Depresia este considerată boala secolului XXI. Deşi medicii din toată lumea încă mai caută soluţii pentru boala care ucide anual mai mulţi oameni decât cancerul, se pare că printre numeroase tratamente ar fi şi consumul natural al unei plante. Această plantă este sunătoarea. Sunătoarea (pojarniţa, cum este cunoscută în popor) era utilizată în medicina populară pentru tratarea bolilor nervoase, digestive, respiratorii, a stărilor de indispoziţie şi a rănilor.

Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă erbacee, perenă, care se găseşte în flora spontană de pe pajişti, fâneţe uscate, tufişuri, mărăcinişuri, liziere, locuri necultivate şi calcaroase, la marginea drumurilor şi pe marginea pădurilor, prin tăieturi de pădure, de la câmpie până la zona subalpină. În scopuri medicinale se folosesc vârfurile îmbobocite şi înflorite şi partea nelignificată a lăstarilor, pe lungimea de 20-30 cm de la vârf. Florile sunt grupate în umbele, situate în vârful tulpinilor şi al ramurilor laterale. Au culoarea galben-aurie, iar la presare între degete sau prin fierbere lasă un suc roşu-sângeriu.

Recoltarea se face în lunile iunie-august, în zilele însorite şi la orele de amiază. Se usucă în strat subţire sau în mănunchiuri suspendate, în locuri umbrite, deoarece se înroşesc la soare. Produsul uscat are miros balsamic şi gust aromat, amărui, astringent. La recoltarea prea târzie sunt posibile înroşirea florilor în timpul uscării şi pierderea calităţii terapeutice.
În urmă cu cativa ani, în Germania a avut loc un experiment care avea să bulverseze comunitatea ştiinţifică şi, totodată, să dea o rază de speranţă pentru milioanele de oameni care suferă de boala secolului XXI: DEPRESIA.

Experimentul de care vorbim a cuprins peste 3000 de suferinzi, de la tineri de nici 20 de ani, la varstnici de peste 80 de ani, cu toţii luând extract de sunătoare, vreme de patru săptămâni. În termenii seci ai statisticilor, experimentul a fost unul reuşit – peste 80% dintre participanţi au observat îmbunătăţiri semnificative ale stării psihice, şi doar mai putin de 5% s-au confruntat cu efecte adverse, de regulă minore, incomparabil mai reduse decât in cazul antidepresivelor de sinteză.

Privind însă lucrurile dincolo de statistici şi de cifre, extractul din această modestă plantă s-a dovedit un adevarat miracol. El a alinat şi a dat o nesperată mână de ajutor sutelor de oameni care nu-şi mai găseau un loc în lume pentru că sufereau de un pesimism şi de o tristeţe devastatoare care noapte de noapte nu reuşeau să adoarmă din cauza suferinţei psihice, ori celor care se îndreptau spre sinucidere, în urma depresiei.

Niciodată, în istoria modernă, nu se înregistrase până atunci vreun remediu natural, experimentat la o asemenea scară, şi care să dea asemenea rezultate, într-o afecţiune de o mare gravitate şi cu o răspândire foarte largă.

Unul dintre cei 633 de medici care au fost angrenaţi pentru efectuarea acestui experiment a spus că ceea ce au însemnat antibioticele pentru secolul XX va însemna sunătoarea pentru secolul XXI, când depresia începe să fie mai răspândită decât infecţiile.

Atât intern, cât şi extern, sunătoarea are proprietăţi vindecătoare în multe alte afecţiuni.

Sursa – obiectiv.info

Mădălina Stoica, AMPress