Radio Bunelu

Cum să înving ispita sexuală?


Viaţa are multe ispite. Una dintre ispite este cea în domeniul sexual. Ispita sexuală este frecventă, puternică şi face ravagii. Ea distruge vieţi, biserici, familii, suflete. Spre bucuria noastră, ispita sexuală poate fi biruită.
Aceasta ca regulă, nu ca excepţie. Nu doar unii oameni au capacitatea şi alţii sunt lăsaţi pradă acestei ispite. Toţi cei care doresc să o învingă şi ştiu ce să facă se pot număra printre învingători. Nu vorbim de predestinaţi la biruinţă şi predestinaţi la cădere. Vorbim de oameni echipaţi pentru alegeri corecte. Acestea trebuie ştiute şi vreau să ni le reamintim astăzi. Dacă am face un studiu de amploare ar trebui să ne uităm la învăţătura Scripturii, la exemplele celor care au biruit şi la cazurile celor care au fost înfrânţi, doborâţi. Deoarece timpul tău şi spaţiul meu este limitat, vom învăţa lucrurile observând cazul unui biruitor, a unui tânăr cunoscut de toţi: IOSIF. El a reuşit să învingă ispita în domeniul relaţiilor sexuale deoarece:
I. Cunoştea ceea ce este rău şi a ceea ce este bine. A ştiut de la părinţi. Ei l-au învăţat ce iubeşte şi ce urăşte Dumnezeu. Voi ştiţi ce este bine şi ce este rău? De la cine? De la prieteni sau de la părinţi? De la profesori sau de la păstori? De la Dumnezeu? Cât de mult cunoaşteţi Cuvântul? Mântuitorul a fost ispitit. El a răspuns mereu: este scris. Ştii tu ce este scris? Ştii unde? Ştii bine? Te poate înşela diavolul sau nu? Te pot întoarce alţii cum doresc sau îţi sunt clare lucrurile? Eşti convins că actul sexual în afara legământului căsniciei este păcat? Dacă nu, vreau să te ajut astăzi. Din învăţătura Scripturii înţelegem foarte clar că preacurvia, curvia şi orice alt fel de relaţie sexuală în afara familiei sunt păcate. Au fost păcate întotdeauna şi au rămas aşa. Nu există scuză pentru ele indiferent care ar fi fost conjunctura şi ce explicaţii oferim noi. Societatea se poate schimba, dar adevărul lui Dumnezeu nu.
II. S-a obişnuit să se opună răului.
La 17 ani a decis să ia poziţie faţă de rău (Geneza 37.2.) Este foarte important cât mai devreme în viaţă să luăm atitudinea potrivită faţă de rău. Nu spune bine răului nici din viaţa ta, nici din viaţa celor apropiaţi, nici din viaţa altora. Fă-ţi un obicei din a numi răul rău şi a lua atitudinea potrivită. Riscul nu este prea mare. Este mai riscant să taci decât să iei atitudine. Scriptura spune: vai de cei ce numesc răul bine şi binele rău. Vai de cei ce tac de dragul de-a nu avea probleme. Sunt mai multe variante de a ne opune răului. Putem să ne opunem răului ignorându-i chemările. Răul va persevera, însă va persista. Diavolul nu cedează uşor. Putem să ne opunem răului vorbind, explicând. Iosif vorbeşte, dar rezultatul este altul decât cel scontat. Dacă nu găsim altă variantă, putem să ne opunem răului şi păcatului fugind. Dacă se poate, fugind din locul acela. Fugind din conjunctura respectivă. Fugind din casa respectivă. Fugind din banca respectivă. Fugind din maşina respectivă. Fugind din şcoala respectivă. Eu cred că Iosif se gândea la
consecinţe. Ştia că vor fi consecinţe dacă fuge. El ştia însă că suferinţa unui cuget curat este mai preţioasă decât libertatea cugetului murdar. A ştiut că va fi un preţ, dar a ales preţul cel mai mic. Apostolul Pavel spune că poftele tinereţii sunt reale, vin la toţi, dar trebuie abordate corect. Ele vin inclusiv la sfântul şi devotatul Timotei. Te-ai aştepta ca el, care se ocupă doar de Scriptură, care a învăţat ce trebuie de la apostolul Pavel, care este special în ochii Domnului şi al învăţătorului să nu fie ispitit. El, bolnăviciosul cu dureri de stomac şi timid. Nu, şi el a fost ispitit şi trebuie să audă de la învăţătorul său că noi nu trebuie să împlinim poftele trupului, ci trebuie să fugim de ele.
Te-ai obişnuit să te opui răului cu fermitate şi înţelepciune? Este acesta un obicei permanent sau sporadic şi de convenienţă?
III. A fost mereu ocupat cu lucruri
pozitive.
 Iosif avea mereu ceva de lucru. Era un tânăr care îşi consuma energia împlinindu-şi îndatoririle pentru momentul respectiv. El nu era un chiulangiu. Nu era un profitor. Nici când a ajuns la rangul cel mai înalt nu a fost leneş. A fost harnic mereu. La 17 ani era cu fraţii cu oile. Câţi vă puteţi imagina condiţiile de acolo? Mâncarea, somnul, duşul, mirosul, pericolele? Priviţi vă rog în viaţa ciobanilor. Priviţi în viaţa lui Iacov la Laban şi în viaţa lui David. Viaţa de păstor includea animale sălbatice, frig, ploaie, oi neastâmpărate, capre neascultătoare. Vă imaginaţi ce însemna să fi mânat şi adunat de cei mai mari care se pare că nu îi prea cruţau pe micuţi, ci mai mult îi exploatau. Atunci cel mai mic era executantul şi nu se prea comenta. Una din probleme voastre astăzi este mâncarea bună, odihna în condiţii excelente şi lucru puţin sau aproape deloc. Aceste condiţii te predispun la vise şi la sex. Când eşti epuizat de alte lucruri nu prea ai chef de sex sau îţi trece mai repede. Când abia aştepţi să dormi şi când abia aştepţi să ai puţină odihnă este altfel. Scriptura spune să ne umplem viaţa cu lucruri bune, pozitive. Urmăreşte neprihănirea… aceste virtuţi creştine îţi dau de lucru. Dacă le urmăreşti în viaţa ta şi în viaţa altora ai mâinile pline. Ca să fii ocupat cu pozitive, inspiră-te de la alţii care au inima curată. Scriptura spune: caută împreună cu cei ce caută pe Domnul… cu cei cu inima curată.
Dragii mei, este rău să te uiţi la fundul femeilor. Nu le analiza picioarele. Nu analiza, sânii chiar dacă se autoinvită la analizat. Nu-ti da cu părerea ce corp are şi alte chestii. Dacă Iosif şi-ar fi petrecut vremea admirând fundul şi alte chestii la soţia lui Potifar, cred că era rău de el. Când era ispitit, el fugea cu ochii şi cu mintea în altă parte. Nu-ţi opri privirile asupra a ceea ce se îmbie privit, dar nu este permis. Acelaşi lucru trebuie luat în cosiderare şi practicat şi de voi, fetelor.
IV. A dorit mult prezenţa Domnului. Dorinţa lui Iosif de a se bucura de prezenţa lui Dumnezeu era mare. Lui Iosif i-a fost foarte greu, dar se bucura de prezenţa Domnului. Interesant că nu s-a considerat pedepsit de Domnul în toate acestea. A văzut mâna Lui la lucru în fiecare împrejurare. O vedeau şi alţii. Iosif ştia că atâta vreme cât Domnul este cu El este bine. De asemenea ştia că dacă va păcătui prezenţa Domnului îl va părăsi. Samson nu a realizat lucrul acesta. El a crezut că se poate juca cu păcatul şi Domnul va rămâne cu el. A constatat cu durere că nu este aşa. Domnul l-a părăsit şi a fost vai de el. A ajuns unde nu credea niciodată nici el, nici alţii.
Caută prezenţa Domnului şi plăteşte preţul unei vieţi curate mereu.
V. A dorit împlinirea planului divin
pentru viaţa lui
. Iosif era conştient de planul special al lui Dumnezeu pentru viaţa lui. A decis să nu dea cu piciorul în planul acesta. Dacă se încurca cu soţia lui Potifar sau cu alta, planul era pierdut. Privilegiul era irosit. El a fost gata să plătească preţul cerut de împlinirea planului divin. Domnul are un plan măreţ pentru viaţa ta. Nu da cu piciorul în planul acesta pentru o clipă de plăcere. Nu face ceea ce a făcut Amnon. El a pierdut multe, deoarece a vrut o clipă de plăcere care l-a costat chiar totul. Nu renunţa la planul lui Dumnezeu pentru tine nici pentru toată strălucirea acestei lumi. Aşa a făcut Domnul Isus şi a făcut bine. Te întrebi dacă în planul divin pentru viaţa ta este prinsă şi familia? Aşteaptă curat şi vei vedea. Ai grijă mereu să ai un scop mai mare decât trăirea egoistă. Iosif trăia pentru planul divin în viaţa lui. Domnul Isus trăia pentru Împărăţie, nu pentru El însuşi.
VI. Nu dorea să înşele încrederea
Stăpânului.
 El preţuia şi onora încrederea stăpânului. Geneza 39.8. spune: El n-a voit, şi a zis nevestei stăpânului său: „Vezi că stăpânul meu nu-mi cere socoteală de nimic din casă, şi mi-a dat pe mână tot ce are. v.9. El nu este mai mare decât mine în casa aceasta, şi nu mi-a oprit nimic, afară de tine, pentru că eşti nevasta lui. Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?” Scriptura spune că „Un nume bun preţuieşte mai mult decât aurul. Este mare lucru să nu îi dezamăgeşti pe cei care au încredere în tine. Este mare lucru să fii de cuvânt şi de caracter. Mai ales atunci când ajungi la bine. Preţuiţi încrederea oferită de părinţi, de prieteni, de şefi şi de subalterni. Preţuiţi încrederea oferită de Stăpânul vostru. El v-a oferit daruri mari. Să nu îl dezamăgim. Să îi oferim bucuria de a vedea că nu a ales un drac. Domnul Isus spunea: întotdeauna fac ce-i este
plăcut Tatălui.
Este adevărat că la început se vorbeşte de încrederea lui Potifar, darculminează cu Stăpânul adevărat, cu Dumnezeu. Ce faci cu încrederea acordată de Domnul Isus? Şi-a pus peste tine numele Său, Duhul Său, puterea Sa, lumina Sa . Îl onorezi sau Îl dezamăgeşti? Plăteşte preţul şi fii un învingător!
Noteaza: ronipress.

Niciun comentariu: