ANINOASA | Au înflorit LALELELE ÎN COPAC (FOTO)

                                     Foto: Felix Martian

Tulipanul de la Aninoasa, considerat monument al naturii, a înflorit şi poate fi admirat în această perioadă de toţi trecătorii care tranzitează drumul DN 66A. Copacul poate fi recunoscut cu uşurinţă după gardul de protecţie din jurul său şi după panoul informativ amplasat de autorităţi.

 Foto: Felix Martian 

Oraşul Aninoasa, considerat cel mai sărac oraş din judeţul Hunedoara, se mândreşte cu un arbore deosebit, a cărui poveste se leagă de celebrul scriitor, Jules Verne. Copacul este cunoscut sub numele de „Tulipan” sau „Arborele cu lalele” şi are o istorie la fel de interesantă precum florile sale galben-verzui cu puţină nuanţă de portocaliu.

 Foto: Felix Martian

Câteva exemplare în judeţul Hunedoara

Tulipanul este unul dintre cei mai deosebiţi arbori. În judeţul Hunedoara, arborele cu lalele poate fi întâlnit la Aninoasa, Ghelari, în Parcul Dendrologic din Simeria şi în curtea Castelului Poganny de la Păclişa.

Se spune că acest tip de arbore înfloreşte o dată la şapte ani. Ciudat este faptul că şi anul trecut tulipanul din Valea Jiului a înflorit, bucurându-i pe localnicii din zonă şi nu numai.

Înflorirea are loc în perioada aprilie – iunie, florile rezistând între 3 si 6 săptămâni, în funcţie de vârstă, dimensiunile arborelui şi mai ales de condiţiile de mediu.

                                                     Foto: Felix Martian

Povestea tulipanului din Aninoasa

Potrivit skytrip.ro, povestea arborelui cu lalele din Valea Jiului începe undeva în anul 1880, când baronul Maderspach, moştenitor al unor vaste domenii în zonă, construieşte aici un castel înconjurat de o grădină deosebită, cu specii variate de plante.

 Foto: Felix Martian

Anne Margarette Maderspach, soţia proprietarului, era cea care se îngrijea de grădină. În scurt timp, a reuşit să o transforme într-un adevărat parc dendrologic. Sub îndrumarea ei atentă, grădinari aduşi din ţări îndepărtate făceau ca grădina castelului să rivalizeze cu renumite grădini din Occident. În 1880, Anne Margarette a decis să înoblieze grădina cu arborele special cu lalele adus tocmai de la Paris.

 Foto: Felix Martian 

Scrisori către Jules Verne

Tânăra poliglotă coresponda cu amicul său de peste hotare, Jules Verne. Se spune că, inspirat de locurile şi peisajele pitoreşti descrise de Anne Margarette în scrisorile sale, Jules Verne a scris în 1892 „Castelul din Carpaţi”.

Astăzi, locuitorii din zonă numesc bătrânul tulipan „Copacul lui Jules Verne” şi se mândresc cu el ori de câte ori au ocazia.

 Foto: Felix Martian

Sursa: http://hunedoaralibera.ro/au-inflorit-lalelele-in-copac-tulipanul-de-la-aninoasa-in-toata-splendoarea-lui/

Fotto: Felix Martian - https://www.facebook.com/felix.martian.9/media_set?set=a.10203164049698798.1073741882.1734225034&type=3&pnref=story

DE LA 1 IULIE, PENSIONARII PRIMESC PENSII MAI MARI CU 9%

Începând cu data de 1 iulie a.c., valoarea punctului de pensie crește de la de la 917,5 lei la 1.000 lei, ceea ce va duce atât la majorarea pensiilor, cât și a indemnizației pentru însoțitor, de la 734 lei la 800 lei, precum și a indemnizațiilor membrilor uniunilor de creație și cele ale persoanelor persecutate pe motive etnice.

În baza cadrului legislativ în vigoare, luna iulie aduce noi majorări ale unor drepturi care se achită prin casele teritoriale de pensii, după cum urmează:

I. Potrivit art.2 din OUG nr.2/2017, valoarea punctului de pensie crește – începând cu data de 1.07.2017 – la 1000 lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 9% față de valoarea precedent (917,5 lei).

Efectele aplicării acestei măsuri se reflectă nu numai în majorarea pensiilor, ci și a următoarelor indemnizații:

· Indemnizația pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate gradul 1,  reprezentând 80% din valoarea punctului de pensie, se majorează de la 734 lei la 800 lei;

· Indemnizația lunară stabilită conform Legii nr.8/2006 pentru membrii uniunilor de creație, cu încadrarea în plafonul prevăzut de lege, respectiv  2.900 lei;

II. În conformitate cu dispozițiile Legii nr.126/2017, indemnizațiile prevăzute de OUG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice se majorează, de asemenea, începând cu data de 1.07.2017.

În funcție de modalitatea de plată aleasă de beneficiari, noile drepturi vor fi achitate astfel:

– în data de 14 iulie, pentru cei care au conturi bancare;

– între 14-28 iulie, pentru cei care primesc drepturile prin poștă.

Sursa: http://www.avantulliber.ro/2017/06/27/de-la-1-iulie-pensionarii-primesc-pensii-mai-mari-cu-9/

VESTE BUNĂ! AJUTOR DE LA STAT pentru tinerii care vor să îşi construiască o casă în 2017. Care sunt condiţiile

Veste bună pentru tinerii la început de drum, care vor să își contruiască o casă. Statul le acordă, la cerere, un teren gratuit, conform legislației în vigoare.

Există însă și anumite condiții pe care tinerii trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de  teren.

Potrivit Legii nr. 15/2003 (privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală) , persoanele cu vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani, au posibilitatea de a cere autorităților locale atribuirea unei suprafețe de teren, în scopul construirii unei locuințe proprii.

„Prezenta lege reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani a unei suprafeţe de teren, din terenurile aflate în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală. Atribuirea terenului se face în folosinţă gratuită pe durata existenţei locuinţei proprietate personală, în limita suprafeţelor disponibile, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care este situat terenul”, prevede actul normativ, conform Romaniatv.net.

Suprafețele terenurilor solicitate de tineri sunt acordate în funcție de localitatea despre care este vorba. Astfel, suprafața minimă pentru municipiile și sectoarele din București este de 150 mp, iar cea maximă de 300 mp.

În ceea ce privește orașele, suprafețele variază între  250 şi 400 mp, în timp ce în comune şi în sate suprafeţele variază între 250 şi 1.000 mp.

Pentru a putea cere teren gratuit persoanele interesate trebuie să se încadreze în criteriile de vârstă, iar la data depunerii solicitării nu trebuie să fie proprietari ai unei locuințe sau ai unui teren destinat construirii unei case, indiferent de localitatea în care se află.

Cererea de atribuire a terenului se poate depune, conform Legii nr. 15/2003, la consiliul local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti în care îşi are domiciliul solicitantul şi trebuie să conţină prenumele, numele şi domiciliul acestuia. Pe lângă acest document (al cărui model este anexat articolului), tinerii mai trebuie să depună:

o copie a certificatului de naştere;
o copie a cărţii de identitate;
o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul nu deţine/n-a deţinut în proprietate o locuinţă/un teren destinat construirii unei locuinţe;
o declaraţie similară, însă care se depune la data rezolvării cererii.

Sursa: http://viatasanatoasa.biz/veste-buna-ajutor-de-la-stat-pentru-tinerii-care-vor-sa-isi-construiasca-o-casa-in-2017-care-sunt-conditiile/

CINCI WEEKENDURI DEDICATE CICLISTILOR MONTANI IN STATIUNEA STRAJA

Fundația Noi Orizonturi Lupeni și Primăria Municipiului Lupeni anunță organizarea unei serii de weekenduri dedicate cicliștilor montani, în stațiunea Straja, Mun. Lupeni.

Mai precis,aceasta înseamnă 5 weekenduri consecutive în care telegondola din stațiune va funcționa,atât în ziua de sâmbătă, cât și în ziua de duminică.Evenimentul poartă numele de ”Biker’s Weekends” și puteți găsi mai multe informații despre acesta pe pagina de facebook Valea Jiului MTB Trails. Primul sfârșit de săptămână în care vă așteptăm în Straja este 24-25 iunie și ne vom revedea săptămânal până în weekendul22-23 iulie.

În cadrul acestui eveniment veți putea testa ”Traseul lupilor” realizat în urmă cu un an și reamenajat în această primăvară. Acesta are o lungime de aproximativ 4 kilometri și este untraseu de tip Enduro/All Mountain.
În plus, am început lucrările la ”Traseul Baloo”, de tip flow trail, care este gata pe o lungimede aproape 1 kilometru. Vom deschide acest segment pentru cei interesați, în toate cele 5 weekenduri dedicate ciclismului montan.

De asemenea, în weekendul 7-9 iulie aveți șansa de a participa și la Transylvania Downhill, cel mai mare eveniment de longboard din România, care se va desfășura în săptămâna 3-9iulie tot în stațiunea Straja. Bikerii și longboarderii se vor bucura împreună de telegondola  funcțională, dar și de coborârile spectaculoase ce îi așteaptă.

Puteți sprijini inițiativa Fundației Noi Orizonturio Lupeni de a transforma Valea Jiului într-o zonă dedicată pasionaților de ciclism montan prin susținerea proiectului Valea Jiului Bike Park pe platforma de crowdfunding www.creștemidei.ro.
Această inițiativă face parte din proiectul ”Ecoturism local în Valea Jiului” realizat cu ajutorul sponsorilor și partenerilor: Enel Distribuție Banat, SG Foundation USA, Primăria Mun. Lupeni,  Asociația Pro Straja, Club Rotary Petroșani – Valea Jiului, SC Diacom Prestcom SRL, SC Comexim R SRL, SC Eurosport DHS SA, International Mountain Bike Association (IMBA).

Mai multe detalii puteți obține de la:
Marius Bucur – asistent manajer proiect ”Ecoturism local în Valea Jiului”
Telefon: 07616090769
E-mail: marius_bucur@noi-orizonturi.ro

Sursa: http://www.avantulliber.ro/2017/06/20/cinci-weekenduri-dedicate-ciclistilor-montani-in-statiunea-straja/

Pasarelă între Cartierul Dimitrov şi Stadionul Jiul

 Primăria Petroşani vrea să amenajeze, pe fonduri europene, o pasarelă pietonală între Cartierul Dimitrov şi Stadionul Jiul, care să rezolve şi problema pietonilor care vor să traverseze şoseaua de centură.

Acesta este doar unul dintre proiectele cu fonduri europene pe care intenţionează să le implementeze municipalitatea, a precizat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, care se declară mulţumit de rezultatele obţinute în primul an de la alegerile locale, mai ales în actualul context politico – economic.

„Sunt mulţumit de rezultate având în vedere şi contextul politico – economic, mă refer la faptul că bugetul a fost aprobat la sfârşitul lunii martie şi lucrurile au mers mai încet, însă ne-am descurcat pe finanţare locală şi pe finanţare pe fonduri guvernamentale, ce am avut. Acum pregătim şi suntem pe ultima sută de metri cu finanţările europene. Este vorba despre Muzeul Mineritului, la care deja am semnat contractul de finanţare. Urmează să mergem la finanţare cu izolarea termică a blocurilor şi avem o serie de alte lucrări pe care vrem să le facem pe fonduri europene, fie că vorbim despre anveloparea şcolii 2, a Colegiului Hermes sau dacă vorbim despre piste de biciclete, de programul de mobilitate, inclusiv o pasarelă care să facă legătura între Dimitrov şi zona stadionului Jiul. Sunt proiecte pe care le avem în vedere, inclusiv iluminatul public şi alte lucruri pe care vrem să le pregătim pentru finanţare cu fonduri europene”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi.

Cât priveşte proiectele pe fonduri guvernamentale, edilul din Petroşani spune că se acţionează pe mai multe paliere.

„Cinematograful Victoria este în grafic, Sala Polivalentă – chiar dacă nu este a noastră – este în grafic. Lucrarea este finanţată de CNI, dar utilităţile şi celelalte lucrări sunt finanţate de autoritatea publică locală şi merg mai departe. De asemenea, cu ce ne-am propus pe Colonie suntem în procedură şi în cel mai scurt timp o să avem şi câştigătorul, respectiv cele 3 străzi din Colonie care vor fi asfaltate, cu infrastructura rutieră, trotuare, tot ce trebuie. Şi, să nu uităm şoseaua de centură. Cu cel de-al doilea tronson suntem în evaluare şi în cel mai scurt timp vom avea câştigătorul”, a mai spus primarul municipiului Petroşani.

În această lună s-a împlinit un an de la alegerile locale din iunie 2016, un prilej numai bun pentru a bifa realizările din acest prim an de mandat pentru administraţiile publice locale.

Carmen COSMAN – PREDA

Sursa: https://gddhd.ro/comunitate/pasarela-intre-cartierul-dimitrov-si-stadionul-jiul/

Povestea neştiută a marelui dezastru din Mina Lupeni: cum au murit 33 de mineri români, cehi, germani şi ruşi în 1944

Detalii mai puţin cunoscute despre unul dintre marile dezastre petrecute în minele din Valea Jiului au fost păstrate în Arhivele Judeţului Hunedoara. Note informative secrete din mai 1944 dezvăluie amănunte despre tragedia petrecută la Mina Lupeni, soldată cu 33 de morţi.
 
Istoria Minei Lupeni a fost marcată de numeroase tragedii. Una dintre cele mai cumplite s-a petrecut în mai 1944 şi s-a soldat cu 33 de morţi. Detalii mai puţin cunoscute despre dezastrul din subteranele exploatării au fost păstrate în Arhivele Judeţului Hunedoara.

Accidentul s-a petrecut în 3 mai 1944, la ora 19:00. „La Sectorul I al minei, unde conduce exploatarea inginerul Dula Aurel, în Stratul 3, era un abataj unde trebuia să se execute lucrări de prăbuşire – pentru continuarea exploatării  şi cum în ziua de 2 mai a.c. răpirea stâlpilor de fier era efactuată, rămâneau armătura ajutătoare şi stâlpii de lemn care nu se puteau răpi cu securea, abatajul fiind înclinat şi scund.

 Pentru prevenirea accidentelor, prăbuşirea trebuia să se facă prin împuşcarea stâlpilor de lemn. Cu executarea acestor lucrări a fost însărcinat maestrul artificier Suba Alexandru şi artificierul Ardelean Nicolae, precum şi echipele formate din cei 33 de mineri. Supraveghetor al lucrării era minerul artificier Radu Aron. Lucrările s-au efectuat în noapte ade 2 spre 3 mai, de la ora 22 la ora 6 a.m.
Artificierul Ardelean Nicolae a făcut găuri în 36 de stâlpi pe care i-a încărcat cu explozibil. Cu ocazia aprinderii, gazul metan ce se afla probabil într-o pungă a produs explozia care a cauzat moartea celor 33 de mineri ce se aflau în abataj”, arăta o notă informativă a Comisariatului de Poliţie Lupeni, adresată Biroului de Siguranţă al Poliţiei din Deva

Artificierul Nicolae Ardelean a fost găsit vinovat de moartea celor 33 de ortaci, pentru că a executat aprinderea fără ca înainte să îi scoată din abataj pe mineri. Şi ceilalţi doi artificieri care supravegheau lucrarea au fost găsiţi vinovaţi, din aceleaşi motive şi pentru faptul că l-au lăsat singur pe Nicolae Ardelean să se ocupe de operaţiunea de prăbuşire a abatajului. 
„Explozia ce s-a produs a cauzat moartea a 33 de mineri, dintre care 23 de români, şase cehi, un german şi trei prizonieri ruşi. Toţi au fost găsiţi morţi din cauza intoxicaţiei, în abataj. Înmormântarea lor a avut loc în 5 mai, cu un fast deosebit, la care au participat delegaţii mai multor autorităţi şi un public de circa 5 – 6.000 de persoane”, se arăta în raportul Poliţiei. Anchetatorii au concluzionat că explozia mortală a fost cauzată de acumularea de gaz metan, nefiind vorba de un act de sabotaj.

Dezastrul din Valea Jiului

Accidentul care a făcut cele mai multe victime în Lupeni s-a petrecut în  27 aprilie 1922, la ora 12.30, în Mina Aurelia. O explozie provocată în mina de cărbune a dus la moartea a 82 de mineri şi rănirea altor 14 oameni, dintre cei circa 100 de oameni care intraseră în acea dimineaţă în şut. Tragedia a fost cauzată de acumularea de gaz metan în subteran, în galeriile care nu erau ventilate corespunzător. Cele mai multe dintre trupurile scoase ulterior din mină erau de nerecunoscut.

„La casa de morţi unde să strâng toate cadavrele aceste arse pentru a fi apoi îngrijite şi aşezate în copârşeie erau 57 de cadavre care se puteau deosebi că sunt cadavre de om, însă 25, care se spunea că încă sunt cadavre, nu erau decât neşte grămezi de carne înşirată, pe neşte paie. Mai erau şi cadavre care se puteau recunoaşte cine este după locul unde au fost găsite la lucru, şi după câte o cruciuliţă pe care o aveau la gât.
 Aşa mai departe, vizitând încă în noaptea aceea tot spitalul şi casele de morţi, m-am îngrozit de cele văzute”, relata în mai 1922, ziarul Minerul (Marian Boboc, volumul Prăvălia cu Istorii). Redactorii ziarului dezvăluiau la acea vreme că minerii se plângeau şefilor lor că simţeau miros puternic de gaze în galerii, şi că nu aveau instrumente prin care să verifice concentraţia gazului metan. Conducerea minei nu luase însă măsuri pentru siguranţa ortacilor

Tragedia din 1917 – 57 de morţi

Al doilea mare dezastru din istoria Minei Lupeni s-a petrecut în 19 octombrie 1917, la Mina Elena şi s-a soldat cu 57 de morţi. Petru Mihăilă, fost angajat al exploatării şi lider al minerilor în perioada interbelică, devenit politician, relata în memoriile sale despre tragedia din 1917. „Explozia a fost aşa de puternică, că majoritatea celor căzuţi au fost sfărâmaţi în bucăţi, de nu s-au putut recunoaşte, numele lor s-au ştiut din registrul de mină, fiindcă se ştia cine la ce locuri de muncă muncea. 
Explozia a fost la acel loc de muncă unde munceam şi eu, însă în aceea zi eu n-am mers la lucru, fiindcă nu aveam cu ce mă încălţa şi am mers la magazia societăţii să primesc bocanci. Însă, la orele 2, când am auzit că a fost explozie, am fugit de acasă la mină şi am stat în mină 24 ore în continuu, până ce am găsit şi scos la suprafaţă toate corpurile preschimbate şi sfărâmate ale tovarăşilor căzuţi în câmpul muncii.
 Când am sosit la suprafaţă, am găsit la gura minei armată, muncitori particulari, femei şi copii plângând şi ţipând în aşa fel, că m-am emoţionat şi am plecat să intru în mină din nou, să nu mai aud şi să nu mai văd ce se petrece. Însă cu mine era un domn, ing. Huszti, şeful minei, care plângea şi el, şi nu m-a lăsat să mă reîntorc în mină”, scria Petru Mihăilă.

Cronologia tragediilor petrecute în Mina Lupeni în secolul XX

1912, Mina Sud Lupeni - 4 morţi 1917, 19 octombrie, Mina Elena (Lupeni) - 57 de morţi; 1920, 13 Ianuarie. Puţul Clara (Lupeni) - 3 morţi; 1922, Mina Ştefan (Lupeni) - 1 mort; 1922, 27 Aprilie, Catastrofa din Mina Aurelia, Lupeni, 82 de morţi; 1929, Mina Victoria Lupeni - 1 mort; 1944, 3 Mai. Mina Lupeni - 33 morţi; 1953, Mina Lupeni - 3 morţi; 1955, Mina Lupeni - 9 morţi; 1956, Mina Lupeni - 12 morţi; 1956, Mina Lupeni - 9 morţi; 1992, ianuarie, Mina Lupeni, doi morţi 1993, februarie, trei morţi, surpare.

Citeste mai mult: adev.ro/orsr6g

Turism european cu haznaua în fundul … curţii (În Parâng)

În Parâng lucrurile par sortite să rămână încremenite în timp. Proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil înaintează extrem de încet şi, în plus, turiştii vor fi întâmpinaţi în continuare cu haznaua în fundul … curţii!

Sunt şanse minime ca staţiunea Parâng să aibă canalizare în viitorul apropiat. Un astfel de proiect, spun reprezentanţii ApaServ Valea Jiului SA, nu se califică pentru finanţare din fonduri europene şi, pe de altă parte, este prea costisitor să fie finanţat din fondurile operatorului de apă şi canalizare din Valea Jiului.

“Pentru implementarea unui astfel de proiect ar fi nevoie de milioane de euro, pentru că vorbim despre o distanţă foarte mare. Noi am încercat să facem măcar până la Rusu, dar nu este eligibil pe fonduri europene şi pentru noi ca societate costurile sunt foarte mari. În Parâng nici nu este o asociaţie a cabanierilor care să se zbată, cu care să poată fi purtate discuţii, aşa cum este în Straja. În plus, nimeni nu a cerut canalizare în mod imperativ, aşa cum ar fi până la urmă normal pentru o activitate turistică modernă”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA.

În staţiunea montană ce străjuieşte Petroşaniul sunt aproximativ 140 de cabane, dar chiar şi acum puţini sunt cei care şi-au declarat legal activitatea. Mulţi preferă în continare să practice turismul la negru, asta chiar dacă în plin sezon site-urile de profil abundă de oferte de închiriere a cabanelor în staţiunea Parâng. Haznaua din fundul curţii – şi asta în cel mai bun  caz! – va rămâne aşadar multă vreme de acum încolo înlocuitorul la îndemână a mult mai modernei canalizări, în condiţiile în care în Parâng se derulează, chiar dacă destul de lent, un amplu program de dezvoltare a domeniului schiabil.

În Straja, lucrările sunt aproape finalizate

Altfel stau lucrurile în Straja, acolo unde lucrările la introducerea canalizării sunt aproape finalizate. Un proiect demarat anul trecut, cu două componente, unul realizat de ApaServ, iar cel de-al doilea executat de Hidroconstrucţia, câştigătorul licitaţiei organizate de Consiliul Judeţean Hunedoara .

“Lucrările din Straja sunt în grafic. Sper ca la sfârşitul lunii august să fie finalizată lucrarea efectuată de noi în interiorul staţiunii. De asemenea, şi lucrarea de la telescaun până în oraş este în grafic şi cred că de la începutul lunii octombrie canalizarea din Straja va fi funcţională”, a mai precizat directorul ApaServ Valea Jiului SA.

De precizat că în staţiunea Straja se implementează un proiect de dezvoltare a turismului, în valoare de 45 de milioane de euro, însă acesta nu a prevăzut şi realizarea reţelelor de apă şi canalizare pentru cele peste 200 de cabane din zonă. În anii trecuţi, în Straja s-a vorbit despre poluarea gravă a mediului cu dejecţiile deversate de cabanieri, mulţi dintre ei neavând la acel moment nici măcar fose septice amenajate, apa menajeră fiind evacuată prin ţevi direct în pădure şi în pâraie. Oficialii Gărzii de Mediu recunoşteau la vremea respectivă situaţia dezastruoasă din Straja, unde dejecţiile se vărsau în pădure şi în pârâu, dar se plângeau şi de legislaţia defectuoasă.

Carmen COSMAN – PREDA

Sursa: https://gddhd.ro/actualitate/turism-european-cu-haznaua-fundul-curtii/

Copil de miner

S-a vorbit zilele acestea despre mineriadă, despre cei care ar trebui să plătească pentru haosul creat în 13-15 iunie 1990. Dintre cei aflați la vârf, nimeni n-a plătit. Plătește în schimb Valea Jiului, de 27 de ani. Mai săracă de atât și fără de speranță parcă n-a fost niciodată. Și totul pentru că o hoardă de animale (nu pot să-i numesc altfel pe cei care au ales să rupă oase la ordinul ”Luceafărului” suprem) s-a gândit că doar așa va avea parte de vreun viitor luminos.

Mă deranjează că nimeni nu-și asumă. Nimeni nu și-a cerut iertare. N-am văzut pe nimeni care să recunoască ce a făcut. Public. Niciodată! Ăia care au bătut, furat și violat stau ascunși, sperând ca ai lor copii să nu afle niciodată ce au făcut într-un mijloc trist de iunie. Se bucură de pensiile lor, în vreme ce îmbătrânesc și-s tot mai singuri și bolnavi. Copiii lor au plecat din Valea Jiului, în alte orașe mai mari sau în alte țări. Ce le poate oferi Valea? Sărăcie, corupție, salarii mici, trai de pe azi pe mâine.

Sunt copil de miner. La început, în blocul cu 10 etaje de pe strada Ștefan Octavian Iosif, din Vulcan, am fost singurul copil. Toți ceilalți erau proaspăt aduși la minele din Vale. Am văzut de toate: oameni obosiți care, în ziua de salariu, umpleau buzunarele celor suficient de inspirați să-și deschidă primii crâșmă în cartier. Dacă nu aveau bani, beau pe datorie, până la următorul salariu.

Mi-l amintesc pe Popică, un gras care-și freca mâinile bucuros în fiecare 15 și 30 al lunii. De terasa lui amenajată la parterul blocului în care locuiam. Muzica dată la maxim, Dan Ciotoi și alte câteva formații, strămoșii maneliștilor de azi. Râsete, glume vulgare. Și mai apoi inevitabilele încăierări. Copii care alergau de colo-colo, cerând mamelor bani de înghețată. Tot la Popică găseai cea mai bună înghețată și cele mai dulci bomboane. A dat faliment până la urmă și în apartamentul ce fusese folosit pe post de magazin au tronat, ani întregi, dejecțiile din țevile sparte.

Am văzut femei bătute măr, fiindcă minerul vânjos era supărat că ele nu-s suficient de recunoscătoare pentru faptul că el își rupe spinarea în fundul pământului. Copii plângând, mucoși, murdari de țărână din cap până-n picioare. Fete tinere care încercau să-i cucerească, ”fiindcă minerii au mulți bani”, iar ele nu prea aveau cultura muncii. Se măritau, făceau copii, după care sufereau o viață plină de umilințe, abuzuri și bătăi. Dar erau mândre. Erau neveste de mineri.

Îmi amintesc de jalea, plânsetele și urletele de pe străzi, după explozia de la mina Vulcan. De o femeie tânără, cu doi copii agățați de fustele ei și cu altul în brațe, plângându-și bărbatul ucis în explozie. Sicriul era acoperit. ”A fost făcut pulbere, nu-l mai recunoști. Au pus vată unde nu mai erau bucăți din el”, șoptea lumea la priveghi. Aveam 17 ani. Luni întregi după aceea m-a urmărit mortul din bucăți de vată prin vise.

Și am mai văzut și oameni care n-au avut de ales. Care au ales mina pentru a-și întreține familiile, pentru a da copiilor lor șansa de a fi ce nu au putut fi ei. Unul dintre ei e tata. Care era să moară de nenumărate ori în măruntaiele pământului. Îmi amintesc cum îi explica mamei, într-un miez de noapte, după ce avusese un accident și-i erau rupte fâșii de carne până la os pe spate, că ”ăștia ne omoară cu zile, Paștele mamii lor!”. Atunci l-am auzit plângând, pentru prima dată. Și pe mama, oftând lângă el: ”Dar avem fetele, Adrian, trebuie să le creștem cumva. Toată baza e în tine!”.

A doua zi, așa beteag cum era, a luat-o de la capăt. Pentru fetele și nevasta lui. Cu tot răul lui de înălțime, zi de azi, an de an, a coborât sute de metri sub pământ, așteptându-se, în orice moment, să fie îngropat sub un munte de cărbune.

Tata n-a fost la mineriade. Și-s mândră de el pentru asta. ”Să vezi tu ce rău ne va fi din cauză că proștii ăștia ascultă de Iliescu și de Cozma!”, îi tot spunea mamei. Așa a fost. Se vede azi.

Sursa: http://www.replicahd.ro/?p=3884

Telekom va pleca din România iar activele acestora vor fi preluate de către Orange și celebrul RCS&RDS

Deutsche Telekom discută vânzarea de active din România, vânzare ce ar putea trece de 1 miliard de euro.

Deutsche Telekom, principalul acţionar în Telekom România prin intermediul grupului elen OTE, este în contact cu jucători din piaţa locală de telecom, cu care a început încă de anul trecut discuţii privind vânzarea atât a afacerii de telefonie fixă reprezentată de Telekom Romania Communications, cât şi a operaţiunilor de telefonie mobilă, potrivit informaţiilor disponibile pentru jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO.

UPDATE 2:

Reacţia Ministerului Comunicaţiilor la informaţia referitoare la o posibilă ieşire a operatorului Telekom de pe piaţa locală nu a întârziat să vină.

Ieri, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a transmis că politica Guvernului României în ceea ce priveşte companiile în care statul este acţionar, este aceea de a proteja portofoliul statului român şi interesele cetăţenilor, astfel încât companiile să fie profitabile.

"CEO-ul Telekom a dezvoltat un plan de afaceri pe termen mediu pentru stabilizarea companiei, pe care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Infromaţionale îl susţine, prin reprezentanţii săi în consiliul de administraţie, alături de ceilalţi acţionari ai companiei. Planul de afaceri nu conţine nicio referire la vânzarea de active ale Telekom România", se arată în poziţia ministerului, postată pe siteul propriu.

00:49 Peste 250.000 de șoferi cu asigurări la Carpatica Asig își vor primi banii înapoi00:13 Michal Jirak, Glami: Tot mai multe boutique-uri de fashion vor învăța să-și vândă produsele online

Potrivit sursei citate, Ministerul Counicaţiilor şi Societăţii Informaţionale îşi reafirmă, pe această cale, dorinţa de stabilitate, predictibilitate şi dezvoltare economică, în conformitate cu direcţiile stabilite prin programul de guvernare.

UPDATE 1: Redactorii Capital au cerut companiei un punct de vedere referitor la informaţiile publicate de jurnalul de tranzacţii MIRSANU.RO. Reprezentanţii companiei nici nu au confirmat, nici nu au infirmat informaţiile publicate. "Nu comentăm pe marginea acestui subiect", au declarat pentru Capital reprezentanţii grupului de companii Telekom Romania.

Cine ar putea prelua TELEKOM

Orange, care are deja un parteneriat cu Telekom România prin care oferă acces la reţeaua 4G şi are acces la infrastructura fixă, negociază achiziţia afacerii de telefonie fixă a Telekom România, în timp ce RCS & RDS, companie care are deja mai mulţi abonaţi decât Telekom, ar putea lua în vizor preluarea afacerii de telefonie mobilă.

Brand-ul Telekom România este prezent pe piaţa românească din 2014, după rebranding-ul comun al Romtelecom şi Cosmote România. Telekom România este un brand care aparţine Deutsche Telekom, una dintre companiile de top la nivel mondial, cu peste 142 milioane de clienţi pentru servicii mobile, 31 milioane de linii fixe şi peste 17 millioane linii broadband (la 31 decembrie 2013). Grupul oferă produse şi servicii fixe, comunicare mobilă, Internet şi IPTV pentru consumatori şi soluţii ICT pentru clienţi din mediul de business.

Deutsche Telekom este prezent în aproximativ 50 de ţări şi are circa 229.000 angajaţi la nivel mondial. Grupul a generat venituri de 60,1 miliarde euro în anul financiar 2013 — mai mult de jumătate din această valoare în afara Germaniei.

Conform datelor publicate pe pagina operatorului de telefonie, structura acţionariatului este următoarea:

Structura acţionariatului operaţiunilor mobile

• Cosmote Mobile Communications S.A. - 69,99999874%
• Telekom Romania Communications S.A. - 30%
• Acţionari persoane fizice - 0,00000126%

Structura acţionariatului operaţiunilor fixe

• OTE International - 54,01%
• Ministerul pentru Societatea Informationala (MSI) - 45,99%

Sursa: http://www.capital.ro/deutsche-telekom-discuta-iesire-de-pe-piata-din-romania.html

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Petroşaniul, la începutul decolului XX, în vremea în care a fost vizitat de Nicolae Iorga

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Nicolae Iorga, una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român, a călătorit în Valea Jiului la începutul anilor 1900. A descris Petroşaniul în cartea „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, publicată în 1906, de Editura Minerva, iar relatările sale au rămas în istorie. În Petroşani, Nicolae Iorga a ajuns cu trenul, la finalul unei călătorii de patru ore, pornită din Haţeg. Cu trăsura drumul ar fi fost parcurs în două zile, scria Iorga, însă „trenul duce în patru ceasuri, în care se numără şi opririle nesfârşite pe la câte o staţie de mâna a treia unde se înnădesc şi desfac vagoanele”. Petroşaniul avea în acei ani 8.000 de locuitori, iar localnicii îi spuneau „Petrozseny”.

Orăşelul cosmopolit

„Din clădirile cele mari şi multe ale gării te afli în mijlocul unei aşezări omeneşti cum sunt acelea din America de Nord, prin locurile unde o mare bogăţie a ieşit la iveală chemând la sine pe doritorii de câştig răpede şi pe muncitorii care primesc munca cea mai grea pentru plata cea mai mare. Biserică a catolicilor, biserică nouă, mare, a românilor ortodoxi, veche bisericuţă de lemn de pe la 1800, biserică unită cu zugrăveli de Smigelschi (n.r. Octavian Smigelschi, pictor român de biserici), şcoli unde zburătăcesc copii de târg, sporovăind ungureşte. Niciun mare oficiu public, căci Petroşanii nu sunt un oraş ci numai un „nagy kozseg”, o comună mare. Nici parc, nici sală de teatru, nici bibliotecă populară”, scria Nicolae Iorga.

Autorul descria mulţimea celor veniţi „pentru a stoarce cărbunele pământului din acele două dealuri depărtate”, unde munceau români, maghiari, slovaci şi chiar turci, apoi casele mari ale coloniilor şi cele mici şi curate de la marginea orăşelului.

„Dar miezul târguşorului îl alcătuieşte o stradă largă în care tina se tot supţiază cu apă: de o parte şi de alta, prăvălii proaste scot la uşi mărfuri ieftine şi rele. Femei legate la cap, lucrători în haine de oraş, secui cu pălării înalte şi cu fireturi albastre pe scurteica neagră, toate hainele şi feţele din lume se văd prin colţuri, pe când mulţimea cea mare a locuitorilor lucrează chinuită în pământ la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed”, relata Nicolae Iorga.

Iadul negru al „Petrozsenylor”

Istoricul Nicolae Iorga continua descrierea culmilor Parângului, la poalele căruia se afla Petroşaniul, apoi Vâlcanul şi Straja, locul de pândă al hotarului.

„Pe acele locuri, sămănate cu cruci de lemn supt acoperişuri de şindrilă spartă, patima de câştig a liftelor lumii nu a gonit viaţa de ticnă senină a ciobanului pletos şi miţos, care-şi mână oile pe plaiuri. Şi în acest iad negru al „Petrozsenylor”, îl mai vezi mergând pe căluţul împovărat de desagi, privind cu ochi mari liniştiţi la acest mare zbucium urât, care lui i se pare zadarmic, la această pripită despoiere a firii de toate darurile şi frumuseţile ei”, îi descria istoricul pe oamenii din comunităţile vechi ale locului. În acea vreme, mai relata Nicolae Iorga, în timp ce minele din Petroşani erau administrate de evreii bogaţi, cele din Lupeni aveau capital francez. Istoricul se arăta nemulţumit de starea comunităţilor care populau aşezările din bazinul carbonifer şi mai ales de numărul mare al străinilor veniţi să profite de pe urma bogăţiei zonei. 

„Când cele dintâi lumini se aprind la depozitele miniere, i-au trenul de întors spre Haţeg, uşurat ca de o grea oboseală, de nemulţumire, de stricăciune şi decădere omenească”, mai scria Nicolae Iorga, în capitolul dedicat Văii Jiului, din volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”.

Citeste mai mult: adev.ro/nld2mx

PRESELECTII LA ” ROMÂNII AU TALENT ” ÎN PETRILA

Dacă știți/ cunoașteți/ ați auzit de oameni talentați ai Văii Jiului, care merită promovați, dați-le de știre! Echipa emisiunii „Românii au talent” va fi la Petrila în data de 21 iunie 2017, începând cu ora 14:00 la Casa de Cultură „Ladislau Schmidt” din Petrila.

Sursa: http://www.avantulliber.ro/2017/06/15/preselectii-la-romanii-au-talent-in-petrila/

Sute de homosexuali GOI colindă prin centrul Londrei. Nimeni nu îi oprește! Asta înseamnă libertatea?

Un spectacol grotesc a avut loc în Londra în urmă cu câteva zile: o armată consistentă de homosexuali și lesbiene au decis să se plimbe goi prin capitala Londrei, pe un traseu de mulți kilometri, fără ca poliția sau autoritățile să îi oprească. Dacă oricine altcineva ar vrea să facă astfel de proteste pe străzile Londrei, poliția ar interveni, cu siguranță, pentru a-i aresta sub justificarea tulburării liniștii publice și a proastelor moravuri. Nu însă și pe reprezentanții comunității LGBT, care sunt mai presus de lege, morală și decență!!!

Ce contează că prin aceste locuri sunt și copii, turiști sau oameni decenți? Important este ca homosexualii să nu fie discriminați, săracii, sub niciun pretext. Vrei să-ți faci treaba mare în fața Parlamentului Britanic? Dacă ești homosexual, nicio problemă! Vrei să-ți arați fundul gol Reginei Elisabeta? Dacă ești transexual, Casa Regală va aproba! Vrei să le arăți copiilor de pe stradă vaginul? Dacă e păsărică de lesbiană, e în regulă, copiii învață anatomie!

Iată ce ne spun și cei de la ActiveNews.ro care au semnalat video-ul de mai jos (oare de ce presa din România nu ne-a transmis live de la această manifestare „culturală”? Ca să nu ne facem o părere proastă despre comunitatea LGBT?):

„Cu ce te afectează pe tine că doi homosexuali se căsătoresc” este una dintre întrebările cu care te asaltează susținătorii mariajelor între persoane de același sex, dacă se întâmplă să ai dubii în ceea ce privește legalitatea și moralitatea unui astfel de demers.

Unul dintre răspunsuri îl dă românul Florin Bacrita. Acesta, aflat în Londra, capitala Marii Britanii, a filmat o paradă a homosexualilor care se plimbau goi, complet goi, pe străzile din acest mare oraș.

Românul remarcă faptul că este vorba despre „sute, sute” de persoane, care „au blocat toată Londra” și care nu țin cont de faptul că în marșul lor pe două roți trec prin fața copiilor și a turiștilor.

Comentariul românului, plin de ironie și sarcasm, conține și expresii licențioase. De retinut că Parlamentul României dezbate inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției, prin care căsătoria este definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Update 16.06.2017, ora 17:00 – În spiritul libertății de exprimare (a se citi cenzură), filmulețul a fost dat jos de pe facebook…

Adrian Albu

Sursa: http://www.cunoastelumea.ro/socant-sute-de-homosexuali-goi-colinda-prin-centrul-londrei-nimeni-nu-ii-opreste-asta-inseamna-libertatea-video-2/