Valea Jiului şi aurul



Mai puţin cunoscut este faptul că în Valea Jiului înainte de a se exploata cărbune s-a exploatat aur, de aceea am considerat binevenit să prezentăm pe scurt această activitate ca un preambul la viitoarea activitate extractivă care va marca definitiv această zonă geografică.Este o noutate in exclusivitate care o aflati cu ajutorul site-ului nostru, ptr ca niciunde in alta parte nu apare acest lucru, munca de documentare in acest sens fiind destul de anevoioasa, insa am reusit intr-un final sa adunam destule date care sa vi-le putem prezenta legat de acest lucru. 
În antichitate strămoşii noştri geto-dacii care locuiau acest teritoriu, se ocupau printre altele şi cu spălarea nisipului aluvionar. Dovadă a celor susţinute mai sus stau uneltele pentru spălare a aurului descoperite şi la Petroşani, precum şi urmele găsite cu ocazia săpării fundaţiilor unor construcţii edilitare. 
Încă de la începutul secolului al XVI-lea, în regiunea Văii Jiului se extrăgea aur. Dintr-un document de la 1512, aflăm că se spală aur în apele districtelor Hunedoara, Haţeg, Caransebeş, Fîrdea, Ieuş, Mănăştiur, Margina, Orăştie, precum şi din râurile Jiu şi Timiş.
Tehnica culegerii aurului a fost descrisă de medicul Samuel Koleseri, care vizitează Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea.
După 1526 activitatea economică de pe domeniul Hunedoara este dezorganizată ca urmare a luptelor dintre Ferdinand de Habsburg şi Ioan Zapolya. Pentru perioada 1528-1529 se sconta un venit de 1200 florini din activitatea de extragere a aurului. Dar în 1530 se realizau ea 7 mărci de aur din care se obţin 70 florini. Cele mai mari cantităţi de aur fiind spălate în apele râului Jiu şi Zlaşti, precum şi în districtele Fîrdea şi Ieuş şi profitul obţinut în anii 1512 1513şi 1517.
Într-un act datat în 1513, Vladislav al II-lea interzice voievodului să conturbe sau să împiedice pe George de Brandenburg în dreptul de preschimbarea aurului pe tot cuprinsul domeniului Hunedoara.

Ca urmare margraful este silit să acorde, la 20 noiembrie 1513, mai multor nobili din Haţeg, dreptul de a lua a zecea parte (urbura) din aurul celor cărora le permit să extragă aur de pe posesiunile lor. În schimb aceştia se obligă să apere, faţă de oricine dreptul margrafului de a preschimba aurul.
După dările impuse de dieta ungară în 1527, Petru de Peren, voievod al Transilvaniei deşi ca aliat a lui Ferdinand de Habsburg, este în aceeaşi tabără cu George de Brandenburg, opreşte pentru sine aurul spălat în râul Jiu. Acţiunea sa este uşurată şi de faptul că oamenii lui stăpâneau un turn construit în apropiere şi de Vulcan. Faptele sale aduc profunde nemulţumiri nobililor din comitatul Hunedoara.
În 1717, Samuel Köleseri, în lucrarea „Auraria Romano -Dacica”, numeşte râul Jiu ca unul dintre râurile pe care la începutul secolului al XVIII-lea se spală aur. Un ultim document, cunoscut, care atestă această preocupare datează din 1934. Prin Decretul Regal Nr. 3156/21 noiembrie 1934 se dă dreptul cetăţeanului Valer Pop din Valea Jiului, să exploateze un perimetru aurifer.

Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel


Sursa: http://valeajiului.blogspot.ro/

Comentarii