De ce este Pasul Vâlcan o staţiune unică în România. Cu telegondolă de opt milioane de euro, dar fără pârtii, s-au găsit soluţii extreme pentru turişti

Zona turistică Pasul Vâlcan a fost dotată din 2011 cu telegondolă de opt milioane de euro, însă pentru a aduce turişti, staţiunea avea nevoie de mai multe pârtii de schi. Problema a fost rezolvată într-un mod inedit.

Pasul Vâlcan s-a animat în această iarnă mai mult decât în cele din anii trecuţi. După primele ninsori, cele două pârtii mici din zona turistică au fost amenajate, iar teleschiurile lor au fost puse în funcţiune. La sfârşit de săptămână, sute de oameni urcă în fiecare zi pe munte pentru a se bucura de timpul liber. Una dintre distracţiile turiştilor este să coboare cu săniile şi schiurile pe şoseaua Pasului Vâlcan, închisă pe durata iernii şi transformată de localnici într-o adevărată pârtie, de aproape patru kilometri. În zona de agrement oamenii ajung urcând cu telegondola.

 Plătesc 10 lei pentru o călătorie dus-întors şi 7 lei pentru o urcare. Senzaţii tari la coborâre Cursa durează aproximativ 15 minute, iar la sosirea în Pasul Vâlcan, oaspeţii sunt întâmpinaţi de priveliştile de basm ale crestelor înzăpezite ale masivului. În vale, dincolo de păduri pot vedea panoramele oraşelor Lupeni şi Vulcan.

Cele câteva case de vacanţă modeste din staţiune sunt cel mai adesea închise, iar localurile de agrement lipsesc. Turiştilor le rămâne să se bucure de zăpadă şi de plimbarea pe munte într-o atmosferă relaxantă. Coborârea oferă senzaţii tari celor care aleg să renunţe la confortul telegondolei. 

Până la baza telegondolei sunt circa patru kilometri de şosea, acoperiţi cu un strat consistent de zăpadă, pe care schiorii şi conducătorii săniilor trebuie să fie foarte prudenţi. Le ies în cale o mulţime de serpentine şi de pante cu înclinaţia de până la 21 la sută. Din loc în loc, pot fi văzute rămăşiţe ale săniilor de plastic distruse la coborârile prea aventuroase. „Pârtia” trece pe sub telegondolă şi traversează o pădure întinsă oprindu-se la bariera prin care se interzice accesul maşinilor pe ea.


Telegondola de opt milioane de euro
 Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inaugurată în februarie 2011, în prezenţa fostului ministru Elena Udrea, al Turismului şi al Dezvoltării Regionale. Achiziţia şi amenajarea ei au costat aproape 33 de milioane de lei, fonduri alocate de Ministerul Turismului, în perioada 2009 – 2012. La punerea în funcţiune, instalaţia a fost anunţată drept cea mai mare investiţie în turism realizată în Valea Jiului după 1990. 

Telegondolei de opt milioane de euro i-a urmat încă o investiţie care oferea motive de optimism localnicilor. Consiliul Jueţean Hunedoara a obţinut fonduri de la Uniunea Europeană pentru modernizarea drumului judeţean de patru kilometri, din parcarea de la poalele muntelui până în Pasul Vâlcan. Peste 12 milioane de lei au fost oferiţi pentru modernizarea şoselei Vulcan – Pasul Vâlcan, iar investiţia a fost inaugurată în toamna anului 2014.



Drum nou prin Pasul Vâlcan 
Anul trecut, au fost construiţi încă patru kilometri de şosea în Pasul Vâlcan, pe crestele masivului. Drumul Judeţean 664 a fost asfaltat din zona de agrement până la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj. Din vârful muntelui, continuă cu un drum de pământ şi piatră, aproape inaccesibil, care coboară spre localitatea Schela (judeţul Gorj), aflată la circa 20 de kilometri. Deşi se opreşte pe crestele Masivului Vâlcan, într-un loc îndepărtat de civilizaţia urbană, autorităţile din municipiul Vulcan i-au dat şoselei o importanţă turistică, mizând pe istoria bogată în evenimente a zonei.

 La capătul şoselei de munte se văd urmele tranşeelor săpate în Primul Război Mondial, când Pasul Vâlcan şi Valea Jiului au fost locurile unor bătălii crâncene între Armata română şi Armatele germană şi austro-ungară. Mai multe tranşee au fost reamenajate, iar sârma ghimpată, tunurile vechi de peste un secol şi alte dispozitive militare au reapărut în preajma lor, oferind oaspeţilor priveliştea unui front de luptă părăsit.



În urmă cu doi ani, în Pasul Vâlcan, aflat la 1621 metri altitudine, a fost ridicat un complex statuar dedicat eroilor din Primul Război Mondial, care cuprindea o cruce, dar şi busturile generalilor Ion Culcer, Dumitru Cocorăscu, precum şi al regelui Ferdinand I. La sfârşitul lunii august, aici au mai fost dezvelite alte patru busturi: al reginei Maria, al Ecaterinei Teodoroiu, al generalului Ion Dragalina, comandantul Armatei I Valea Jiului şi al locotenentului Emil Popovici, comandantul Companiei 11 – Gorj, distins în bătăliile din Valea Jiului.


Locul legendar 
Pasul Vâlcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vâlcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vâlcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
  
Sursa: https://adevarul.ro/locale