Staţiunea care se transformă într-un loc de pelerinaj. Povestea tunelului celor 365 de sfinţi şi a „minunilor” din Straja



Un tunel de peste 50 de metri, împodobit cu picturile a 365 de sfinţi din calendarul ortodox, a devenit în ultimii ani una dintre marile atracţii ale staţiunii Straja. Tunelul şi schitul de la capătul lui au o poveste neobişnuită, iar omul de afaceri care le-a construit susţine că a fost martor al unor minuni petrecute aici, în ultimii ani.

Cea mai neobişnuită atracţie turistică din staţiunea montană Straja este un tunel pe pereţii căruia au fost pictaţi 365 de sfinţi, în ordinea în care sunt sărbătorţi în câte o zi din an. Tunelul care face legătura între şosea şi schitul din Straja datează de un deceniu, iar lungimea sa depăşeşte 50 de metri.

„A durat aproape doi ani până când pictura interioară a fost gata. Calendarul ortodox pictat pe interiorul tunelului începe cu data de 1 septembrie, urmând astfel cutuma anului bisericesc. Lunile anului ocupă partea stângă a tunelului, de la intrare spre curtea interioară a bisericii, iar pe tavan sunt pictate scene din Vechiul şi Noul Testament. Pe partea dreaptă sunt reprezentate 12 prăznicare ortodoxe, alături de cele 10 porunci creştine. O candelă este veşnic aprinsă în acest tunel şi este mutată în fiecare zi în faţa icoanei sfântului care marchează data curentă din calendar. Oamenii apreciază acest inedit tunel al sfinţilor. Intră în tunel pe o poartă mare din lemn, îşi caută ziua de naştere şi apoi văd chipul sfântului din acea zi, aşa după cum este trecut el în calendarul ortodox. După câteva minute îşi aduc aminte de cei apropiaţi, din familie sau de prieteni, şi le caută zilele de naştere în orânduirea lor creştină”, informează site-ul staţiunii Straja. Tunelul cu sfinţi simbolizează şi zona minieră Valea Jiului, imitând o galerie de mină.

Omul care a transformat Straja într-un brand religios

Ideea construcţiei tunelului a aparţinut lui Emil Părău, convins de minunile petrecute aici în ultimii ani. Omul de afaceri din Valea Jiului a mai ridicat în Straja o cruce imensă, monument ce reprezintă un omagiu adus celor peste 800 de ostaşi români ucişi în luptele purtate pe munte şi a contribuit apoi la construirea schitului din Straja. În fiecare an, în Vinerea Mare dinaintea Paştilor, Emil Părău organizează un pelerinaj numit „Drumul Crucii” spre bisericuţa din Straja, în care sute de localnici însoţesc o cruce purtată pe umeri, urcând cei 10 kilometri ai şoselei din Lupeni. Monumentele şi evenimentele religioase petrecute în Straja în ultimii ani, dar şi minunile despre care relata Emil Părău au transformat locul într-o destinaţie pentru pelerini



Prima minune despre care vorbeşte Emil Părău s-ar fi petrecut în 1996. În 21 mai, de Sfinţii Constantin şi Elena, un turist a aprins lumina într-o încăpere a cabanei administrate de Emil Părău. Flama de la filament a imprimat pe interiorul becului o cruce. După două săptămâni fenomenul s-a repetat: un alt bec ars a căpătat pe sticlă urma unei cruci. Emil Părău i-a povestit unui călugăr de la Mănăstirea Lainici despre cele petrecute, încrezător că este vorba de un semn divin. Potrivit omului de afaceri, preoţii şi duhovnicii consultaţi i-au spus că în locurile unde i s-ar fi arătat acest semn sunt cele în care au murit sute de soldaţi în Primul Război Mondial fără să li se fi făcut o slujbă de înmormântare şi fără a mai avea vreo cruce pusă la mormintele lor. A fost sfătuit astfel să ridice Crucea Eroilor în staţiune, iar ulterior a fost ridicat şi lăcaşul de cult, care are o clopotniţă asemănătoare celei înfiinţate de Arsenie Boca, la Prislop.



Alte „minuni” văzute de Emil Părău
În 2013, Emil Părău a relatat că a fost martorul unei noi minuni. Semnul Crucii ar fi apărut în vinerea mare pe masa din altarul schitului. Însă cea mai ciudată întâmplare relatată de omul de afaceri s-a petrecut în 2015, într-un restaurant al său. Mai mulţi angajaţi ai localului din Lupeni au susţinut că icoana Sfintei Muceniţe Varvara, aşezată pe un perete, a vărsat lacrimi. Icoana a fost transportată în scurt timp din restaurant la schitul din Staţiunea Straja, ctitorit de Emil Părău. „Mi s-a spus că din ochiul stâng al icoanei Sfintei Varvara au început să curgă lacrimi. De aceea am decis să o luăm şi să o aducem aici. Noi ce putem spune, din punctul de vedere al bisericii, este că e foarte interesant acest fapt, că icoana ar fi lăcrimat în ziua Sfintei Treimi. Sfânta Varara este foarte legată de acestă sărbătoare a Sfintei Treimi. Tatăl său Dioscor a ucis-o pentru că ea cinstea Sfânta Treime. Ar trebui să ne pună pe gânduri faptul că apar tot mai multe astfel de semne ce nu pot fi explicate”, relata preotul Dimitrie Ivaşco, de la schitul din Straja. Obiectul de cult a fost aşezat la loc de cinste în bisericuţa de lemn din staţiune, iar preoţii au avut grijă ca printr-un afiş să le amintească vizitatorilor că schitul adăposteşte o icoană minunată. „Această icoană a plâns de trei ori în praznicul Sfintei Treimi, în anul 2015, pe data de 1 iunie”, a fost scris pe o pancartă aşezată peste tabloul Sfintei Muceniţe Varvara.



Povestea staţiunii

Staţiunea Straja din Masivul Vâlcan a devenit în ultimii ani una dintre cele mai importante atracţii turistice din vestul ţării. Este vizitată în special iarna, de iubitorii de schi, iar pe timp de vară cei care ajung în Straja sunt invitaţi la excursii pe potecile de munte care pornesc din zona de agrement, aflată pe munte, la 10 kilometri de Lupeni. Există peste 200 de cabane şi case de vacanţă în Straja. În masivul Straja, unul din locurile de hotar din trecutul Transilvaniei, în Primul Război Mondial au murit peste 800 de soldaţi, o parte din ei fiind înmormântaţi în cimitirul eroilor din Lupeni. În memoria lor a fost ridicat, pe munte schitul Sfinţilor Constantin şi Elena, devenit unul dintre obiectivele turistice importante din zonă.

Citeste mai mult: adev.ro/oyl800





Comentarii