Obiceiuri de pasti in Valea Jiului


Printre multe obiceiuri din zona cu ocazia sfintelor sarbatori de Pasti, amintim aici ceea ce mormarlanii numesc nedei unde se desfasoara si obiceiul concursului de spargere a oualor de pasti, in care cel care reuseste sa aleaga cele mai tari oua vopsite cu ocazia pastilor , se alege cu ouale pe care a reusit sa le sparga. Tehnica alegerii oualor potrivite este o adevarata arta, secretele ei fiind impartatiste din tata in fiu, astfel ca alegerea acestora se face dupa culoarea oului, culoarea gainii care l-a facut, ceea ce a mancat gaina, se prefera ouale celor a caror dieta a constat in porumb si grau. Ouale de bibilica sunt favorite, ptr ca in ciuda dimensiunilor mult mai mici decat un ou de gaina, se spune ca ar fi cele mai tari.

Luni, a doua zi de pasti, momârlanilor din "Lunca Jiului" Petroşani ţin nedeia. După datina strămoşească, serbarea câmpenească a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuţe de lemn din judeţul Hunedoara, Biserica Sinoni. Manifestarea a început dis de dimineaţă, când în curtea bisericuţei s-au strâns grupuri de prieteni şi rude ale gospodarilor care au pregătit masa, dar şi bucatele specifice pentru petrecere – curechi cu carne de berbecuţ şi păsat cu brânză. 

Credincioşii localnici aduc şi jertfesc animale de bună voie, făcând praznic, la care invită apoi pe toţi doritorii. Oamenii sunt serviţi cu bucate tradiţionale, cu ciorbă sau tocăniţă de batal, varză călită şi, mai ales păsatul cu brânză, cu lumânare, colac şi un pahar de vin.

Bucatele sunt preparate după reţeta lăsată cu limbă de moarte de strămoşi. Cei care nu au avut loc la imensul ceaun, în care s-au pregătit păsatul (n.r. mălai fiert şi amestecat cu brânză de oaie) şi tocana de berbec cu curechi (varză acră), au putut să se roage în bisericuţa veche, mai ales că în lăcaşul respectiv se oficiază slujbe doar de trei ori pe an. „Bucatele pentru meseni sunt pregătite de bărbaţi, numai ei au voie să stea lângă foc. Femeile merg la biserică şi se roagă în această zi. Aşa spune obiceiul şi aşa trebuie să facem şi noi, chiar dacă s-a mai pierdut din el câte ceva", declară Ion Strâmb, unul dintre organizatorii nedeii din Lunca Jiului.

Vopsitul oualor in acesta zona se face prin metoda traditionala, folosind coji de ceapa rosie, iar ptr luciu se ung cand sunt calde cu slanina.

Puscatul cu teava de carbid este un alt obicei local, si consta in fabricarea artizanala unei tevi metalice, infundate la un capat, in care se baga prin partea frontala carbid, se toarna apa, apoi se asteapta pret de cateva secunde pana la acumularea gazului rezultat in urma reactiei dintre carbit si apa (acetilena)si prin intermediul unei gauri aflate aproape de partea infundata a tevii metalice se initiza explozia cu ajutorul unui surse de foc. Zgomotul rezultat este unul asurzitor, si se repeta toata noaptea de pasti pana dimineata cand bat clopotele care anunta incheierea slujbei de inviere.

O alta sarbatoare tinuta cu sfintenie in zona, este udatul fetelor si femeilor in a doua zi de pasti, cand tinerii baieti sau barbatii pleaca din casa in casa si uda cu parfum fetele sau femeile din aceea casa.

La opt zile după Înviere, oamenii au o altă sărbătoare foarte importantă în calendarul popular: Paştele Blajinilor
Imediat după Săptămâna Luminată (prima săptămână după Paşti) creştinii ortodocşi sărbătoresc Paştele Blajinilor. În credinţa populară, această sărbătoare este dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor trecuţi la cele veşnice. Prima luni din a doua săptămană după Paşti se mai numeşte Lunea Morţilor, Paştele Morţilor, Paştile Mici, Paştele Rohmanilor sau Paştele Blajinilor.

Florin Mugurel
adevarul.ro
http://valeajiului.blogspot.ro/

Comentarii