Homosexualitatea a ajuns la porţile Bisericii (II)

După ce a cucerit lumea protestantă şi este pe cale de a-şi înfige steagul în culorile curcubeului pe turla Vaticanului, dictatura homosexuală a ajuns la porţile lumii ortodoxe. Ţările ortodoxe au fost asediate mai întâi cu parade homosexuale, incidente regizate şi provocări pentru testarea mentalităţilor şi ‘vădirea’ unor atitudini homofobe. În prezent, autorităţile civile din aceste ţări luptă, sub presiunea conducerii Uniunii Europene şi a organizaţiilor LGBT europene, să introducă legislaţie favorabilă pentru cuplurile homosexuale (parteneriate civile, căsătorie, dreptul la adopţia de copii, mame surogat etc). Acordarea unor astfel de drepturi aduce după sine limitarea libertăţii de exprimare şi a libertăţii religioase, care merge până la obligarea Bisericilor de pe teritoriile acestor ţări să accepte angajaţi homosexuali, printre care se pot număra şi slujitorii sfântului altar, să binecuvânteze uniuni civile homosexuale, şi chiar să săvârşească cununii homosexuale.

Cipru

Una din primele ţări ortodoxe care a cedat presiunilor a fost Cipru. Pe 26 noiembrie 2015, pe fondul confuziei şi lipsei de opoziţie civică, Parlamentul cipriot a adoptat o iniţiativă legislativă intitulată Parteneriatul Civil, care permite cuplurilor heterosexuale sau homosexuale să-şi înregistreze relaţia ca ,,parteneriat” sau ,,uniune civilă”.

Introducerea parteneriatelor civile a fost propusă pentru prima oară în Cipru în 2013, actuala lege reprezentând apogeul unei dezbateri aprinse care a durat 2 ani. Pentru a susţine proiectul, în 2015, ambasadorii britanic, american, australian şi austriac în Cipru au participat împreună la parada homosexualilor.

Ambasadorul John Koenig al SUA în Cipru (al doilea din stânga) cu ambasadorul austriac Karl Mueller (stânga), înaltul comisar al Marii Britanii Rick Todd şi înaltul comisar al Australiei Trevor Peacock (dreapta)

Legea a fost votată cu mare majoritate de voturi: 39 pentru, 12 împotrivă şi 3 abţineri. Legea permite avantaje locative şi fiscale, dar unii critici afirmă că ea ,,nu merge suficient de departe”, pentru că nu permite adopţia de copii şi nu este la fel de cuprinzătoare ca legea căsătoriei. Cu toate acestea, activiştii homosexuali şi organizaţiile acestora şi-au exprimat imensa satisfacţie pentru votarea legii.

,,Este un pas uriaş pentru comunitatea LGBT. Legea dă speranţe homosexualilor că ei pot fi împreună în mod legal. Am luptat pentru acest lucru în ultimii 2 ani. De când a avut loc cea de-a doua paradă, se pare că există speranţă pentru o schimbare în general în comunitatea Ciprului”, a declarat Nicholas Tryfon, membru al asociaţiei Accept Cyprus, pentru publicaţia Cyprus Mail.

Stalo Lesta, de la Departamentul pentru Planificare Familială, a vorbit despre o ,,zi istorică” pentru comunitatea LGBT: ,,Proiectul nu este perfect, dar este un început bun, fiind acceptate legal cuplurile homosexuale. De asemenea este un pas în lupta împotriva homofobiei”.

La rândul său, organizaţia ILGA-Europe a afirmat: ,,Suntem extrem de mulţumiţi că proiectul a fost aprobat în cele din urmă. … Această lege nu presupune a da ‘drepturi speciale’ unui grup, ci înseamnă a recunoaşte diversitatea minunată a familiilor care trăiesc în Europa”.

Luând aminte la ce s-a întâmplat în alte ţări care au introdus legislaţie favorabilă, este limpede astăzi că parteneriatele civile nu sunt un scop în sine, ci au doar rostul de a face treptat acceptabilă ideea de căsătorie homosexuală şi de a aduce în plan social cohorta de privilegii ale homosexualilor. În aproape toate ţările care au consimţit să ofere un minimum de drepturi acestei minorităţi sexuale, legislaţia a alunecat, ca pe un tobogan, din drept în drept, introducând încontinuu tot mai multe din revendicările acesteia şi suprimând libertăţile şi drepturile fundamentale ale celorlalţi cetăţeni, îndeosebi pe cele legate de conştiinţa morală şi religioasă.

În martie 2014, întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului, Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea, şi-a exprimat opoziţia faţă de planurile de introducere a parteneriatului civil sau a căsătoriei homosexuale. Vorbind în cadrul sinaxei ortodoxe întrunită la Constantinopol, el a îndemnat Bisericile Ortodoxe să adopte o poziţie împotriva homosexualităţii şi a acuzat guvernele laice de ,,slăbirea integrităţii morale” prin acordarea de drepturi egale homosexualilor. Cuvintele sale au stârnit o controversă uriaşă în Cipru. Homosexualii l-au condamnat pe arhiepiscop, spunând că ,,Biserica se înstrăinează în mod fatal de lumea reală”. Avocatul poporului, Eliza Savvides, a declarat că afirmaţiile arhiepiscopului sunt ,,arhaice şi depăşite”.

De asemenea, în iunie 2015, când proiectul parteneriatelor civile a ajuns în parlamentul cipriot, Biserica Ortodoxă a Ciprului a emis o circulară pe această temă, condamnând fără echivoc homosexualitatea şi susţinând sfinţenia căsătoriei. Arhiereii ciprioţi au criticat proiectul, spunând că este ,,o iniţiativă care vine din exteriorul ţării” şi care conduce la ,,distrugerea familiei şi disoluţia societăţii”.

Grecia

În decembrie 2015 a venit rândul Greciei să fie îngenuncheată. Ea a ajuns aici ,,după ce a comis eroare după eroare”, după cum titrau jurnaliştii. Pe de o parte, în 2008, a fost introdusă o lege privind parteneriatul civil, din care au fost eliminate în mod explicit cuplurile homosexuale, la cererea insistentă a ierarhilor Bisericii Ortodoxe a Greciei. Ca urmare, militanţii homosexuali au depus o plângere de discriminare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care, în 2013, a condamnat Grecia şi a cerut modificarea legii.

Pe de altă parte, grecii au ales în fruntea guvernului pe Alexis Tsipras, un ateu marxist, care ,,avea înscris în chiar platforma-program a partidului său obiectivul ‘parteneriatelor civile’”.

Ca urmare, în 2015, ministrul grec al justiţiei a depus un proiect de lege privind parteneriatele civile pentru a respecta decizia luată de CEDO, proiect care a fost sprijinit cu tărie de ateul Alexis Tsipras. Acesta, într-un mod penibil, a cerut iertare homosexualilor, în numele grecilor, pentru nedreptăţile la care ar fi fost supuşi.

În mod batjocoritor, pe 22 decembrie 2015, cu 3 zile înainte de Naşterea Domnului, proiectul a fost votat în Parlamentul Greciei cu 193 voturi pentru şi 56 împotrivă. Noua lege acordă cuplurilor homosexuale aceleaşi drepturi legate de fiscalitate, pensie, proprietate şi moştenire pe care le au cuplurile heterosexuale, însă nu le dă dreptul la adopţie. În faţa deputaţilor, prim-ministrul Tsipras a declarat: ,,Este o zi importantă pentru drepturile omului”.

Activiştii homosexuali au aplaudat votul, susţinând că ,,legalizarea căsătoriilor civile între persoane de acelaşi sex reprezintă un pas important către acceptarea lor într-o ţară în care Biserica Ortodoxă are un cuvânt greu de spus”. Organizaţia Amnesty International a anunţat că ,,a primit cu satisfacţie votul istoric”, dar a subliniat că ,,în pofida acestui prim pas, homosexualii continuă să trăiască în Grecia într-un climat ostil şi nu sunt apăraţi de autorităţi”.

Pe 13 iunie 2015, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei şi întregii Grecii a adresat o scrisoare ministrului de justiţie N. Paraskevopoulos, în care protesta faţă de proiectul de lege al parteneriatului civil. În numele Sfântului Sinod, întâistătătorul grec a exprimat îngrijorarea Bisericii faţă de acest proiect de lege. În scrisoare, arhiepiscopul numeşte pactul civil o ,,imitaţie grosolană a căsătoriei” şi un ,,substitut legal pentru taina cununiei, aşa-zisa ‘formă uşoară’ a acesteia, care totuşi are toate consecinţele căsătoriei”.

Parteneriatul civil – continuă arhiepiscopul – recunoaşte pe tată şi mamă ca ,,părţi contractante” şi este lăudat ca un ,,progres legislativ”, când de fapt constituie o ,,recompensă neo-liberală pentru iresponsabilitatea în relaţiile inter-personale” pe care ,,le reduce la o simplă tranzacţie”. Statul trebuie să spună limpede dacă după ,,coabitarea homosexuală” se va trece la ,,familia homosexuală” pentru care creează încă de acum condiţiile cerute de activişti. Pactul, încheie arhiepiscopul, ,,constituie o întoarcere la tradiţiile şi instituţiile din vremea idolatriei şi atrage către impasuri înşelătoare pe toţi cei pe care are scopul de a-i ajuta”.

Proiectul a fost votat în Parlament în ciuda opoziţiei vehemente a ierarhilor greci şi nu numai. Mânăstirile din Sfântul Munte Athos au cerut ministrului justiţiei să amâne votul, observând că ziua programată era chiar în apropierea Crăciunului şi afirmând că recunoaşterea uniunilor homosexuale este într-o contradicţie flagrantă cu tradiţiile poporului grec.

După adoptarea legii, numeroşi mitropoliţi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei şi-au exprimat nemulţumirea şi mâhnirea. În predicile lor din zilele următoare votării legii, ca şi în emisiuni televizate, ei i-au acuzat pe parlamentari că au votat ,,desfrânarea pe post de lege”, urmând linia europeană şi le-au transmis ‘să le fie ruşine !’ şi că nu îi vor primi în bisericile lor. De asemenea i-au încurajat pe credincioşi să-şi păstreze credinţa chiar dacă vor fi prigoniţi, întemniţaţi, ameninţaţi cu moartea sau chiar omorâţi.

Pe 27 decembrie, de praznicul Sfântului Arhidiacon Ştefan, Mitropolitul Pavel de Sisaniou şi Siatisti a afirmat: ,,Mă simt ca un refugiat în ţara mea, nu fiindcă m-au prigonit străinii, ci pentru că am ales singuri să ne otrăvim cu legile obscene pe care le-a votat parlamentul nostru”.

El a mai spus: ,,Oare a venit vremea să ne închidem uşile înaintea acelor ‘politicieni’ care ne vizitează zice-se din respect dar în realitate cu scopuri populiste ? Crede cineva sincer că Biserica poate trăda valorile sale veşnice şi se poate adapta la nevoile de moment ale fiecărei epoci istorice ?Dreptul incontestabil al Bisericii este de a da mărturie despre adevăr. Şi homosexualitatea nu este potrivită cu viaţa Bisericii. Domni din guvern, oare mâine veţi ajunge să cereţi Bisericii să accepte bestialitatea şi pedofilia ? Unii aşteaptă ca, de îndată ce va fi adoptată ‘Legea Coabitării Libere’, să fiţi siliţi să legalizaţi pedofilia. Europa va face presiuni asupra voastră. Şi voi sunteţi pregătiţi să faceţi orice. Credeţi cu adevărat că noi vom fi vreodată de acord cu aceasta ?” El s-a mai întrebat dacă nu cumva este în pregătire o prigoană împotriva tuturor celor care nu vor accepta păcatul drept virtute.

Tot pe 27 decembrie, Mitropolitul Nicolae de Fthiotida a vorbit în predica sa despre ,,prigonitorii creştinilor care azi poartă masca civilizaţiei moderne, a progresului”. ,,Nu emit edicte, ci cu viclenie lucrează pe furiş la distrugere şi învrăjbire, pentru a crea tulburare în Biserică”, continua mitropolitul încurajându-şi turma ,,să nu deznădăjduiască, având obligaţia să lucreze mereu cu credinţă în Dumnezeu”. De asemenea, el l-a criticat pe prim-ministrul grec, afirmând că ,,acesta a aruncat Evanghelia la gunoi şi a prezentat păcatul drept virtute”.

Mitropolitul Ignatie de Larisa şi Tyrnavos declara: ,,Păcatul este legalizat oficial în ţara noastră … politicienii urmează duhoarea care vine din ţările ‘civilizate’ care înainte de noi au recunoscut că negrul este alb, că amarul este dulce şi că ilegalul este legal. … Ei ne invidiază şi intenţionează să ia această comoară (Grecia ortodoxă) de la noi. Să nu cădem în această capcană ! Să nu fim trădători !”

La rândul său, Mitropolitul Serafim de Pireu a afirmat: ,,Adoptarea noii legi deschide oficial pagina persecuţiilor statului împotriva credinţei noastre.Politicienii se referă fără ruşine la consensul european privind legalizarea sodomiei, dar ascund faptul că Europa post-creştină a devenit Sodoma şi Gomora. Persecuţiile se apropie. Vom fi ameninţaţi, vom fi ponegriţi, probabil vom fi întemniţaţi şi omorâţi. Dar noi trebuie să rămânem credincioşi până la moarte. În numele Sfintei Mitropolii de Pireu, îi anunţăm oficial pe toţi politicienii care vor vota pentru legalizarea nebuniei morale, că orice legătură cu ei va fi oprită”.

Mitropolitul Ieremia de Gortina a afirmat că mitropolia sa este deschisă pentru toţi oamenii, dar pe parlamentarii care au votat această lege nu-i va primi, iar dacă îi va întâlni pe aceştia la diferite solemnităţi, nu le va da crucea să o sărute, deoarece ,,aceştia, prin votul lor dat unei astfel de legi ‘dezgustătoare’, au călcat în picioare crucea”.

Alături de ei, mulţi alţi arhierei şi-au exprimat mâhnirea faţă de votarea acestei legi. Există şi o mică excepţie de la acest cor, Mitropolitul Hrisostom al Messiniei, binecunoscut ca un ecumenist agresiv şi membru în Comisia Internaţională Comună de Dialog Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică. Într-un interviu acordat unui site local, TharrosNews, el a declarat: ,,Homosexualii, ca toţi oamenii, sunt o creaţie a lui Dumnezeu şi merită acelaşi respect şi cinste, iar nu violenţă sau respingere. Nu ar trebui să uităm modul în care Hristos a primit pe femeia păcătoasă. Cel care este fără de păcat să arunce primul piatra. Acest canon ar trebui să fie principiul după care ne ghidăm în abordarea fiecărei persoane, indiferent de diferenţa ce o caracterizează. Biserica nu respinge oamenii”.

Afirmaţiile sale vin după ce o serie de ierarhi greci au criticat vehement legalizarea parteneriatelor civile homosexuale. Însă mitropolitul Messiniei are un discurs înşelător, corect politic, urmând linia activiştilor homosexuali, care susţin că ei sunt biete victime şi nu vor decât oareşce drepturi, când în realitate sunt exponenţii dictaturii mondiale a păcatului, pe care vor să o impună în mod special Bisericii.

El numeşte păcatul ,,diferenţă”, folosind acelaşi limbaj de lemn cu activiştii homosexuali, care spun că homosexualitatea este o diferenţă, nu un păcat, iar acceptarea parteneriatelor homosexuale înseamnă ,,diversitatea minunată a familiilor care trăiesc în Europa”. Mitropolitul citează trunchiat din Evanghelie, ‘uitând’ să precizeze că Mântuitorul a spus femeii păcătoase: Du-te şi de acum să nu mai păcătuieşti (Ioan 8, 11), ca şi atâtor altor oameni, cerându-ne tuturor să fimdesăvârşiţi, precum şi Tatăl cel din ceruri desăvârşit este(Matei 5, 48). El conchide că ,,Biserica nu respinge oamenii”, lucru adevărat, dar în schimb respinge categoric păcatul şi legalizarea acestuia, transformarea acestuia în normă a societăţii.

Cuvintele dure ale ierarhilor greci i-au supărat pe politicieni, astfel că au întrerupt tradiţia de a sărbători Boboteaza şi sfinţirea apelor în Pireu, portul cel mai mare al Greciei, alături de mitropolitul Serafim. Preşedintele Prokopis Pavlopoulos şi prim-ministrul Alexis Tsipras au preferat să participe la sfinţirea apelor la Dexameni, Atena (foto).

Susţinerea de care se bucură astăzi homosexualii din partea politicienilor greci şi înfrângerea pe care a suferit-o Biserica Ortodoxă a Greciei i-au făcut pe cei dintâi să treacă la acte provocatoare. În ianuarie 2016, aceştia au organizat o manifestaţie în faţa catedralei episcopale din Atena. Ei s-au îmbrăcat în preoţi şi s-au sărutat în mod provocator în faţa catedralei. Presa laică a trecut cu vederea manifestaţia blasfemiatoare.

Adrian Popovici / Catacombele Ortodoxiei

http://www.aparatorul.md/homosexualitatea-a-ajuns-la-portile-bisericii-ortodoxe-ii/