Norma ASF nr. 1/2016 pentru modificarea şi completarea Normei ASF nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 50 din 22 ianuarie. Documentul, care se aplică deja de la data apariţiei în Monitor, prevede că tarifele şi majorările de tarife pentru poliţele RCA trebuie corelate de asigurători cu daunalitatea.
„În calculul tarifului de primă, asigurătorilor le este interzis să folosească indici de încărcare, coeficienţi de majorare şi/sau corecţie ori alte instrumente de ajustare a tarifelor care să nu fie fundamentate statistic şi actuarial, asigurându-se în acest fel o proporţionalitate între tarifele practicate în perioade succesive şi evoluţia daunalităţii pe segmentul respectiv de asiguraţi”, stabilesc noile dispoziţii.
Asta înseamnă că, pentru fiecare astfel de segment, „asigurătorul RCA trebuie să utilizeze suficiente date istorice pentru a putea efectua un calcul relevant din punct de vedere statistic”, mai scrie în Norma ASF nr. 1/2016. În situaţia în care asigurătorii nu deţin suficiente date istorice pentru fiecare segment, aceştia trebuie să folosească date istorice disponibile din alte surse, pe care trebuie să le raporteze la piaţa autohtonă sau la piaţa Uniunii Europene.
Iniţiatorii modificărilor la normele asigurării RCA au constatat în ultima perioadă o tendinţă de creştere a preţurilor pe anumite segmente de asiguraţi, astfel că măsura corelării tarifelor/majorărilor de tarife cu daunalitatea asigură protecţia consumatorilor şijustificarea evoluţiilor bruşte ale tarifelor practicate.
În altă ordine de idei, acelaşi act normativ dispune că societăţile de asigurare pot emite poliţa RCA fără componenta de Carte Verde, atunci când este vorba de vehicule care n-au cum să circule în afara teritoriului ţării.
Potrivit Normei ASF nr. 23/2014, asigurătorii RCA trebuie să stabilească tarifele de primă pe categorii de riscuri omogene, pe perioade de un an, calculate pe baze actuariale general acceptate, pentru următoarele limite de despăgubire:
  • 1.000.000 de euro (echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României), pentru pagube materialeproduse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite;
  • 5.000.000 de euro (echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României), pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor păgubite.
Atât limitele de despăgubire, cât şi tarifele RCA stabilite de fiecare societate în parte trebuie trimise ASF-ului cu cel mult 30 de zile înainte de începerea perioadei în care pot fi practicate. Exceptând indexările sau modificările pe anumite categorii de riscuri, tarifele stabilite de asigurători pot fi schimbate doar după şase luni de la ultima notificare.
În decembrie 2015, limita maximă a reducerilor comerciale pentru tarifele de primă a fost eliminată de ASF, astfel că acestea pot fi mai mari decât până acum. Limita aplicabilă în trecut era de 10%, de la care se făcea excepţie doar pentru pensionari, persoanele cu deficienţe locomotorii şi în baza sistemului bonus-malus.
Important! Persoanele care deţin autovehicule sunt obligate prin lege să le asigure. În baza poliţei RCA, persoanele păgubite în urma accidentelor auto pot să primească bani pentru daunele suferite. Informaţii mai multe sunt disponibile aici.

Asigurătorii din alte state vor avea acces mai uşor pe piaţa românească

ASF a aprobat vineri încă o serie de modificări la Norma nr. 23/2014, acestea având ca scop facilitarea accesului asigurătorilor RCA din alte state pe piaţa din România. În esenţă, sunt scoase trimiterile la legea asigurărilor şi condiţia de a avea o reţea teritorială.
Aşadar, asigurătorii de pe acest segment vor trebui să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii speciale:
  • să fie autorizaţi pentru subscrierea riscurilor de răspundere civilă a vehiculelor;
  • să dispună de un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat situat în limitele teritoriale de acoperire a asigurării RCA şi ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral;
  • să efectueze activitate de constatare şi lichidare a daunelor cu personal specializat propriu sau mandatat, precum şi plăţi de despăgubiri pe tot teritoriul României;
  • să dispună de o dotare cu tehnică de calcul şi software adecvate şi de personal care să permită contractarea asigurării RCA, ţinerea unor evidenţe detaliate privind încheierea, derularea şi încetarea asigurării RCA, gestionarea dosarelor de daună şi transmiterea în format electronic a acestor informaţii către baza de date CEDAM;
  • să desfăşoare activitatea privind încheierea asigurării obligatorii RCA numai la:
    • sediile principale sau secundare ale asigurătorilor, ale intermediarilor de asigurări;
    • sediile principale sau secundare ale asiguraţilor ori ale potenţialilor asiguraţi persoane juridice;
    • domiciliul sau, după caz, reşedinţa asiguraţilor ori a potenţialilor asiguraţi persoane fizice;
  • să deţină un program de reasigurare care garantează o reţinere proprie prudenţială;
  • să fie membri ai Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România şi ai Asociaţiei „Fondul de protecţie a victimelor străzii”.
Motivele pentru care autorităţile vor să uşureze intrarea pe piaţă a asigurătorilor RCA din alte state sunt tendinţa de reducere a societăţilor din acest domeniu şi plasarea sectorului asigurărilor auto din România între modelul oligopolului şi cel al concurenţei monopolistice, aşa cum reiese dintr-un raport recent al Consiliului Concurenţei.
„Din conţinutul raportului de investigaţie privind sectorul asigurărilor auto din România, realizat de către Consiliul Concurenţei, se desprinde ideea că sectorul asigurărilor auto din România se plasează între modelul oligopolului şi cel al concurenţei monopolistice, împrumutând caracteristici ale ambelor modele descriptive de piaţă, cu toate riscurile concurenţiale asociate acestei evoluţii. Pe orizont lung, perioada 2005-2015, perioadă analizată de către Consiliul Concurenţei, s-a manifestat în mod constant o tendinţă de reducere a numărului de societăţi de asigurare active pe piaţa RCA din România, de la 17 societăţi în 2005 la zece societăţi în 2015. În condiţiile date, o soluţie de rezolvare a acestei situaţii ar putea-o constitui relaxarea condiţiilor de intrare pe piaţa RCA din România a unor societăţi de asigurare din UE pe baza dreptului de liberă stabilire sau a libertăţii de a presta servicii”, este explicat în nota de fundamentare a proiectului.
În momentul de faţă, societăţile de asigurare ce activează pe piaţa RCA sunt în număr de nouă, după ce Astra a intrat în faliment. Acestea sunt Allianz-Ţiriac, Generali, Asirom, Euroins, Omniasig, Carpatica, Groupama, Uniqa şi City.

Constatarea pagubelor, obligatorie în cinci zile lucrătoare

În acelaşi timp, propunerea de act normativ a ASF prevede că societăţile vor fi obligate să se ocupe de constatarea pagubelor rezultate în urma unui accident auto în cel mult cinci zile lucrătoare.
„Asigurătorul RCA are obligaţia de a efectua constatarea pagubelor în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă a producerii evenimentului”, scrie în documentul amintit.
Iniţiatorii precizează în nota de fundamentare că introducerea acestui termen este necesară deoarece unii asigurători ajung să se ocupe de constatarea pagubelor chiar şi în o lună de zile: „Necesitatea introducerii unui termen pentru constatarea pagubelor a apărut din cauza faptului că unii asigurătorii acordă termene pentru acest lucru ajungând până la o lună, în cazul sărbătorilor”.
În momentul de faţă, nu există niciun termen în care asigurătorii trebuie să efectueze constatarea pagubelor. Norma ASF nr. 23/2014 dispune doar că „avizarea unei daune în legătură cu producerea unui eveniment asigurat prin poliţa de asigurare RCA obligă asigurătorul RCA răspunzător să deschidă dosarul de daună, să efectueze constatarea pagubelor, să comunice în scris părţii prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru soluţionarea pretenţiilor de despăgubire şi să soluţioneze cererea în termenul legal”. Totodată, asigurătorul este obligat să înregistreze toate documentele depuse la dosarul de daună.
Atenţie! Noul proiect de modificare a Normei ASF nr. 23/2014 nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie adoptat de ASF şi publicat în Monitorul Oficial
http://www.avantulliber.ro/