La sud de Valea Lăpuşnicului, pe unde altă dată, cu milioane de ani în urmă se scurgea cel mai lung gheţar din Carpaţii româneşti, de aproximativ 15 km lungime şi 300 de metri grosime, se află Retezatul Mic.
Care este alcătuit preponderent din calcare, unde peşterile s-au dezvoltat în timp şi această zonă calcaroasă o numim în zilele noastre paradisul carstic.
Peşterile renumite care îşi au sălaşul de foarte mult timp în acest paradis au fost botezate de cei care le-au descoperit cum sunt peştera Topliţa, Alunii Negri, Zeicului, Peştera cu corali, Peştera nr4, nr 5 din Scorota Seacă, Dâlma cu Brazi şi avenele stâna Tomii ca cel mai mare apic din România (135 m) şi Cheile buţii, Scocului, Scorotei, dar şi ranch-ul unui personaj legendar, Iovan Iorgovan, care l-a târât pe balaur printre munţi, săpând cu spinarea lui Valea Iarului.
De numele acestui erou ne aminteşte cel mai înalt vârf din zona numită Piatra Iorgovanului (2014 m), unde, dacă avem puţină imaginaţie, se poate distinge silueta împietrită a viteazului cu buzduganul în mână şi Peştera Iogovanului, locul unde a murit balaurul, dând naştere marilor muşte columbace, chinul vacilor de astăzi.
Canioanele de 60-80 de metri înălțime par a fi martori tăcuți ai luptei lui Iovan Iorgovan cu înfiorătoarea creatură, legendele spunând că aici acest Hercules mioritic și-a ascuțit paloșul în calcarul dur al Retezatului Mic.
O zonă legendară, care de un timp încoace este străbătută în lung şi în lat de către turiştii români, dar şi străini, văzând peisaje de neuitat.
http://gazetadedimineata.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu