Îndrăgostindu-mă de cei mai bătrâni munți din România, mi-am dat seama, pentru a nu știu câta oară, că avem o țară foarte frumoasă. Exact în momentul în care am conștientizat asta, mi-am adus aminte de ce spunea un elvețian în Munții Făgăraș, pe care-l surprinsese singura echipă de televiziune care a ajuns atât pe Negoiu, cât și pe Moldoveanu (TVR): "Ce peisaje aveți voi la 2000 m, avem noi la 4000!" Din 17 martie 2013, pot adăuga: ce peisaje avem la 2000 m, avem și la doar 300!
Aceștia sunt Munții Măcinului!
Nu ne aventurăm spre ținutul fascinant al Măcinului până nu ne umplem bagajele cu niscaiva informații:
- aceștia sunt cei mai vechi munți de pe teritoriul țării noastre: s-au format în urmă cu peste 300 milioane de ani (!), deci sunt hercinici (ne amintim lecțiile de geografie din școală:D) și în generația lor aveau înălțimi comparabile cu ale lanțului carpatic din zilele noastre
- aceștia sunt cei mai mici munți din România, înălțimea maximă atingându-se în vârful Țuțuiatu (467 m)
- la prima vedere, par cei mai accesibili munți din țară, dar fără un minim de echipament și pe vreme neprietenoasă, Măcinul se poate transforma rapid în MăCHIN :)
- fac parte din Parcul Național Munții Măcinului, cu atât mai mult trebuie protejați și respectați. Mâncăm la popasuri? Luăm ambalajele cu noi, în rucsac. Sigur sunt mai ușor de cărat după ce le-am consumat conținutul!
- Munții Măcin sunt formați dintr-o grupare muntoasă principală (cele mai multe trasee plecând din dreptul localității Greci, județul Tulcea), dar au și o extensie/creastă secundară - Culmea Pricopanului (acces dinspre orașul Măcin). "Masivul" principal are, în general, o vegetație mai bogată decât "frățiorul" său, însă Pricopanul nu este deloc împădurit, e mai stâncos și, prin urmare, mai spectaculos
- în zonă este mai mereu secetă, iar sursele de apă sunt temporare și, cel mai probabil, nu sunt potabile. Prin urmare, din bagaje NU trebuie să lipsească o sticlă de apă (două sau mai multe dacă e vară). Singura sursă de apă potabilă pe care o cunosc este Fântâna de Leac (pentru traseele de pe Culmea Pricopanului, s-ar putea să fie singura!). În martie 2013 curgea destulă apă, dar îniunie 2011 același izvor era secat! Pentru masivul central - am habar de Izvorul Căutici, dar în 2010 nu era indicat să bei de acolo, de izvorul de pe valea Curături și de izvorul Pralea, dar nu vă bazați că o să găsiți apă fix unde au găsit alții!
- nu mai există nicio cabană înscrisă în circuitul turistic, așa că nu vă lăsați păcăliți de notațiile de pe hărți. Nu există cantoane sau alte refugii, iar pe Culmea Pricopanului nu ai nici măcar un copac sub care să te adăpostești de ploaie!
- dacă vedeți pe hărți "Lacul Sărat" și "Lacul Slatina", nu le căutați ca puncte de reper, pentru că n-o să le găsiți! Cel puțin primăvara, este secat!
Acestea fiind zise, haideți cu mine și Ionuț să descoperim... Culmea Pricopanului, într-o zi extrem de însorită, dar destul de rece, cu vânt neobosit, la început de primăvară...
Aceștia sunt Munții Măcinului!
Nu ne aventurăm spre ținutul fascinant al Măcinului până nu ne umplem bagajele cu niscaiva informații:
- aceștia sunt cei mai vechi munți de pe teritoriul țării noastre: s-au format în urmă cu peste 300 milioane de ani (!), deci sunt hercinici (ne amintim lecțiile de geografie din școală:D) și în generația lor aveau înălțimi comparabile cu ale lanțului carpatic din zilele noastre
- aceștia sunt cei mai mici munți din România, înălțimea maximă atingându-se în vârful Țuțuiatu (467 m)
- la prima vedere, par cei mai accesibili munți din țară, dar fără un minim de echipament și pe vreme neprietenoasă, Măcinul se poate transforma rapid în MăCHIN :)
- fac parte din Parcul Național Munții Măcinului, cu atât mai mult trebuie protejați și respectați. Mâncăm la popasuri? Luăm ambalajele cu noi, în rucsac. Sigur sunt mai ușor de cărat după ce le-am consumat conținutul!
- Munții Măcin sunt formați dintr-o grupare muntoasă principală (cele mai multe trasee plecând din dreptul localității Greci, județul Tulcea), dar au și o extensie/creastă secundară - Culmea Pricopanului (acces dinspre orașul Măcin). "Masivul" principal are, în general, o vegetație mai bogată decât "frățiorul" său, însă Pricopanul nu este deloc împădurit, e mai stâncos și, prin urmare, mai spectaculos
 |
| Culmea Pricopanului - vedere dinspre Turcoaia |
- în zonă este mai mereu secetă, iar sursele de apă sunt temporare și, cel mai probabil, nu sunt potabile. Prin urmare, din bagaje NU trebuie să lipsească o sticlă de apă (două sau mai multe dacă e vară). Singura sursă de apă potabilă pe care o cunosc este Fântâna de Leac (pentru traseele de pe Culmea Pricopanului, s-ar putea să fie singura!). În martie 2013 curgea destulă apă, dar îniunie 2011 același izvor era secat! Pentru masivul central - am habar de Izvorul Căutici, dar în 2010 nu era indicat să bei de acolo, de izvorul de pe valea Curături și de izvorul Pralea, dar nu vă bazați că o să găsiți apă fix unde au găsit alții!
- nu mai există nicio cabană înscrisă în circuitul turistic, așa că nu vă lăsați păcăliți de notațiile de pe hărți. Nu există cantoane sau alte refugii, iar pe Culmea Pricopanului nu ai nici măcar un copac sub care să te adăpostești de ploaie!
- dacă vedeți pe hărți "Lacul Sărat" și "Lacul Slatina", nu le căutați ca puncte de reper, pentru că n-o să le găsiți! Cel puțin primăvara, este secat!
 |
| // pentru vizualizare în detaliu, click pe imagine sau click dreapta ==> open in new tab/deschidere în fereastră nouă // sursa |
Recomandări
1. La o zi după ce m-am întors din munți, am completat un formular de feedback găsit pe pagina de Facebook a Parcului Național (mulțumesc încă o dată, Geta). La final exista o rubrică de recomandări și nu m-am putut abține să nu sugerez deschiderea unei cabane în munți, pentru că este o zonă cu panoramă extraordinară și parcă e păcat să nu mai existe un astfel de lăcaș. În plus, sigur sunt amatori de trasee de cel puțin două zile, care n-ar mai fi obligați să-și care cortul după ei și care ar avea de unde să se alimenteze cu lichide. De asemenea, ar fi foarte utile niște indicatoare cu durata totală a traseelor (nu doar specificarea kilometrilor de parcurs) și, de-a lungul traseelor, existența unor indicatoare cu timpi intermediari, așa cum există în toți ceilalți munți.
2. Dacă intenționați să urcați pe Culmea Pricopanului primăvara, vă rog să nu vă uitați acasă:
- căciula și mănușile (o să fie prețioase, pentru că vântul bate constant și nu e prea prietenos)
- bețele de trekking (mai ales la coborâri, pe grohotiș, sunt absolut necesare)
- încălțăminte cu aderență bună (tot din cauza grohotișului, dar mai ales dacă a plouat recent)
- pelerină de ploaie (pe C. Pricopanului nu există niciun loc unde să te adăpostești)
- gps sau hartă (dacă vremea-i la fel de bună cum am prins eu, nu aveți cum să vă rătăciți, dar dacă-i ceață - toate rocile o să vi se pară la fel! de asemenea, vă puteți face singuri traseul, în funcție de cât puteți duce și de cât de mult sunteți dispuși să vă îndepărtați de mașină)
Cazare în zonă
În Măcin există un singur hotel (Turist **), unde o cameră dublă, cu paturi separate, costă 100 lei. Camerele arată decent, dar să nu vă mire dacă veniți aici în extra-sezon că veți fii singurii locatari și veți avea cheie către toate ușile.
În Greci există o pensiune (Matetovici) deschisă în casa unui localnic, deci veți avea baie la comun și veți locui, practic, cu familia în casă. Dar traseul spre Vârful Țuțuiatu pornește din apropierea pensiunii.
În Cerna nu există posibilități de cazare, dar sunt câteva magazine bine aprovizionate.
În tot parcul național nu există cabane, dar sunt câteva locuri de campare. Dacă doriți condiții mai bune de cazare și dispuneți de mașină, vă recomand să înnoptați în Brăila și să faceți "naveta" până în zonă. Bacul circulă des, traseul este scurt, iar distanța de la Brăila la Măcin este de doar 12 km. Tarifele și alte informații despre bac - pe siteul RomNav.
Acestea fiind zise, haideți cu mine și Ionuț să descoperim... Culmea Pricopanului, într-o zi extrem de însorită, dar destul de rece, cu vânt neobosit, la început de primăvară...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu