Cu cuarțul în oraș, uricănenii se luptă cu sărăcia

Cea mai vestică localitate a Văii Jiului stă pe un zăcământ valoros, evaluat la 45 milioane de euro. Cuarțul de aici rămâne în pământ, după ce licența de exploatare a fost pusă gaj pentru creditele accesate de administratorul Costel Alic le-a luat în numele societăţii Romcuarț, continuatoare a Construct Grup. Societatea lui Alic, condamnat în prima instanță, este și ea parte într-un dosar de delapidare judecat încă din anul 2010.

Stau pe 45 milioane de dolari, dar înoată în sărăcie

Uricaniul are, în aria administrativă, un zăcământ de cuarț evaluat la 45 milioane de dolari. Resursele nu sunt însă exploatate, pentru că zăcământul de cuarț de la Uricani a fost pus gaj pentru creditele pe care le-a scos fostul administrator al societății care a avut licența, Costel Alic. Evaluat la circa 45 milioane de dolari, cuarțul de la Uricani a fost cartea de schimb pentru banii de la Banca Română de Scont.
Ideea modernizării fabricii de cuarț a murit imediat după ce Alic a încercat să obțină credite pentru echipamente. A pus gaj licența și exploatarea cuarțului de la Uricani a rămas un vis.
SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat, în 1999, fabrica de procesare a cuarțului pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău.
”În timpul și după obținerea licenței am întocmit studii de fezabilitate cu personalul calificat al firmei și cu firme de proiectare specializate, pentru proiectul „Exploatarea și valorificarea zăcământului de cuarț din masivul Siglău-Uricani și proiectul de fibră optică”.
Încă din 1997 CUARȚ S.A. fiind firmă de stat a cerut prin divizia de specialitate a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și anume Divizia Geologică București conform contractului nr.30/1997 să se întocmească o documentație geologică privind reevaluarea rezervelor de cuarț din zăcămintele de la Uricani pentru omologarea rezervelor geologice de categoria B – grupă de bilanț B exploatabile în carieră care a stabilit rezerva valorii la 40-45.000.000 USD.
Aceste valori au fost reconfirmate în 2001. În acel an ROMCUARȚ a comandat la Universitatea București două studii de fezabilitate.
”A rezultat necesitatea contractării unei finanțări de 25.000.000 U.S.D. în două etape, pe parcursul unei perioade de 3-4 ani”, a spus Costel Alic pe parcursul cercetării penale din dosarul de delapidare..
SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei şi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei.
În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”.
Pe parcursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ, iar fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină.

Licență anulată.

În 2015, printr-o decizie a ANRM, licența de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zăcământul de cuarț în perimetrul Siglău-Uricani, județul Hunedoara. Aceasta era încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. „Construct Grup Internațional” – S.R.L.

La finele anului se închide și mina

Deschiderea exploatării de cuarț de la Uricani ar fi însemnat asigurarea a câteva zeci de locuri de muncă și niște bani ce ar fi intrat în bugetul local.
Numai că, la finele lui 2017, la Uricani se termină și cu exploatarea huilei. Mina Uricani își va finaliza exploatarea în decembrie, urmând ca anul viitor aici să se deruleze numai activitățile de închidere a subteranului și ecologizare a suprafeței.
Uricaniul pierde astfel alte câteva sute de locuri de muncă, dar și impozitul ce-i revenea de pe urma angajaților.

Comentarii