-9
Autoritățile se pregătesc de schimbări majore în domeniul ajutoarelor pentru populația defavorizată, cele mai mari urmând a se produce în cazul persoanelor cu nevoi speciale. O nouă legislație a fost elaborată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, obiectivul fiind de a împărți „mai corect”, potrivit oficialilor, sumele de care bugetul dispune.
Este vorba despre o nouă Strategie pentru reforma sistemului de asistență socială. Primul document al acestei noi strategii, Legea-cadru în domeniu, tocmai a fost lansat în dezbatere publică, la sfârșitul săptămânii trecute. În primul rând, spun reprezentanții Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei, noua legislație ar trebui să reducă birocrația și să facă ordine în sistem. În momentul de față, există 202 tipuri de ajutoare și prestații, dintre care un sfert consumă peste 95% din bugetul total. Numărul lor va fi redus prin contopirea mai multor tipuri și structurarea pe patru mari categorii. La „politici familiale” rămâne, de pildă, numai alocația de stat pentru copii și indemnizația pentru creșterea copiilor de până la doi ani. Urmează categoria care se referă la sprijinirea familiilor cu venituri reduse. Aici s-au unit deja două alocații, cea pentru familia monoparentală și alocația familială complementară, începând cu 2011. Operațiunea va continua prin contopirea acesteia cu actualul Venit Minim Garantat (VMG) și cu ajutoarele de încălzire. Ajutorul rezultat va purta numele de Venit Minim de Inserție (VMI), nume ce ar trebui să reflecteze, potrivit Strategiei, caracterul său activ. Va fi un ajutor consolidat acordat familiilor sărace și va fi însoțit de alte servicii sociale, pentru ca măcar copiii actualilor asistați să nu mai fie dependenți de sistem. În afara sancțiunilor, legea VMI va introduce și un stimulent pentru angajarea celor aflați în sărăcie: ei vor putea încasa indemnizația încă trei luni după ce-și găsesc un job, iar plafonul la care au dreptul va urca în cazul acestora din urmă cu 15%.
Indemnizații diferențiate
O a treia mare categorie de ajutoare este cea pentru persoane cu handicap. În momentul de față, legea acordă ajutoare adulților cu handicap, copiilor cu handicap, precum și familiilor lor. Un adult cu handicap grav primea anul trecut o indemnizație de 202 de lei și un buget personal complementar de 91 de lei. Dacă se încadra în criterii, avea dreptul la un însoțitor personal care poate să fie și din familie, caz în care această rudă primește o indemnizație identică salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, adică salariul minim pe economie. Persoana cu dizabilități poate opta și să încaseze singur indemnizația însoțitorului. Anul trecut, aproape 550.000 de persoane au primit indemnizații pentru handicap grav sau accentuat. A fost o creștere cu 21.000 a numărului total, față de 2009.
Potrivit proiectului, se vor contopi indemnizația și bugetul complementar într-o singură sumă. În al doilea rând, nu va mai exista o sumă fixă, ci cuantumul va fi diferențiat în funcție nu doar de gradul handicapului, cum este acum, ci și de veniturile persoanei respective. Fiindcă, spune Lăcrămioara Corcheș, șeful Direcției de Asistență Socială din Ministerul Muncii, citată de un cotidian național, este inechitabil ce se întâmplă acum - primește aceeași sumă și cel care s-a născut cu un handicap, și cel care a lucrat și are un venit din pensie.
Forțați să renunțe la job sau la bolnav
În 2010 s-au acordat aproape 45.000 de indemnizații de însoțitor pentru persoane cu handicap. Peste 90% au fost încasate de rude. „Doar la noi se întâmplă așa ceva”, explică Lăcrămioara Corcheș. Inovația a apărut după 1990, atunci când statul a recunoscut existența copiilor cu HIV/ SIDA. Pentru a ajuta familiile și a le permite părinților să renunțe la job și să-și îngrijească micuții bolnavi, s-a introdus această posibilitate, ca rudele să fie plătite pe post de îngrijitor personal.
Practica s-a extins, însă, și cei din asociațiile neguvernamentale specializate pe asistență socială au susținut de multe ori că nu este o soluție - există familii unde dependența rudei bolnave este încurajată tocmai din cauza acestei sume mici care suplimentează veniturile gospodăriei. În plus, Corcheș spune că nu e posibil să se asigure asistenți la paritate: unul pentru fiecare persoană cu probleme. „Așa ceva nu există niciunde în Europa. Asistenții informali sunt și ineficienți, deoarece nu sunt specializați”, spune reprezentanta Ministerului.
De acum încolo, un asistent social plătit de stat, bugetar sau de la o fundație specializată va avea arondate mai multe persoane dependente de care se va ocupa în timpul programului de opt ore. Pentru fiecare va aloca un timp stabilit potrivit nevoilor fiecăruia dintre beneficiari. Afirmația este utopică, de vreme ce persoanele cu handicap grav, mai ales cele imobilizate la pat, au nevoie de îngrijire 24 din 24, astfel că părinții unui copil cu dizabilități sau rudele unui adult cu handicap vor fi nevoiți să renunțe la serviciu, fără nici o compensație, pentru a-i îngriji pe cei dependenți de ei. Ori îi vor abandona în grija statului, în spitale, centre de plasament sau azile.
Este vorba despre o nouă Strategie pentru reforma sistemului de asistență socială. Primul document al acestei noi strategii, Legea-cadru în domeniu, tocmai a fost lansat în dezbatere publică, la sfârșitul săptămânii trecute. În primul rând, spun reprezentanții Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Familiei, noua legislație ar trebui să reducă birocrația și să facă ordine în sistem. În momentul de față, există 202 tipuri de ajutoare și prestații, dintre care un sfert consumă peste 95% din bugetul total. Numărul lor va fi redus prin contopirea mai multor tipuri și structurarea pe patru mari categorii. La „politici familiale” rămâne, de pildă, numai alocația de stat pentru copii și indemnizația pentru creșterea copiilor de până la doi ani. Urmează categoria care se referă la sprijinirea familiilor cu venituri reduse. Aici s-au unit deja două alocații, cea pentru familia monoparentală și alocația familială complementară, începând cu 2011. Operațiunea va continua prin contopirea acesteia cu actualul Venit Minim Garantat (VMG) și cu ajutoarele de încălzire. Ajutorul rezultat va purta numele de Venit Minim de Inserție (VMI), nume ce ar trebui să reflecteze, potrivit Strategiei, caracterul său activ. Va fi un ajutor consolidat acordat familiilor sărace și va fi însoțit de alte servicii sociale, pentru ca măcar copiii actualilor asistați să nu mai fie dependenți de sistem. În afara sancțiunilor, legea VMI va introduce și un stimulent pentru angajarea celor aflați în sărăcie: ei vor putea încasa indemnizația încă trei luni după ce-și găsesc un job, iar plafonul la care au dreptul va urca în cazul acestora din urmă cu 15%.
Indemnizații diferențiate
O a treia mare categorie de ajutoare este cea pentru persoane cu handicap. În momentul de față, legea acordă ajutoare adulților cu handicap, copiilor cu handicap, precum și familiilor lor. Un adult cu handicap grav primea anul trecut o indemnizație de 202 de lei și un buget personal complementar de 91 de lei. Dacă se încadra în criterii, avea dreptul la un însoțitor personal care poate să fie și din familie, caz în care această rudă primește o indemnizație identică salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, adică salariul minim pe economie. Persoana cu dizabilități poate opta și să încaseze singur indemnizația însoțitorului. Anul trecut, aproape 550.000 de persoane au primit indemnizații pentru handicap grav sau accentuat. A fost o creștere cu 21.000 a numărului total, față de 2009.
Potrivit proiectului, se vor contopi indemnizația și bugetul complementar într-o singură sumă. În al doilea rând, nu va mai exista o sumă fixă, ci cuantumul va fi diferențiat în funcție nu doar de gradul handicapului, cum este acum, ci și de veniturile persoanei respective. Fiindcă, spune Lăcrămioara Corcheș, șeful Direcției de Asistență Socială din Ministerul Muncii, citată de un cotidian național, este inechitabil ce se întâmplă acum - primește aceeași sumă și cel care s-a născut cu un handicap, și cel care a lucrat și are un venit din pensie.
Forțați să renunțe la job sau la bolnav
În 2010 s-au acordat aproape 45.000 de indemnizații de însoțitor pentru persoane cu handicap. Peste 90% au fost încasate de rude. „Doar la noi se întâmplă așa ceva”, explică Lăcrămioara Corcheș. Inovația a apărut după 1990, atunci când statul a recunoscut existența copiilor cu HIV/ SIDA. Pentru a ajuta familiile și a le permite părinților să renunțe la job și să-și îngrijească micuții bolnavi, s-a introdus această posibilitate, ca rudele să fie plătite pe post de îngrijitor personal.
Practica s-a extins, însă, și cei din asociațiile neguvernamentale specializate pe asistență socială au susținut de multe ori că nu este o soluție - există familii unde dependența rudei bolnave este încurajată tocmai din cauza acestei sume mici care suplimentează veniturile gospodăriei. În plus, Corcheș spune că nu e posibil să se asigure asistenți la paritate: unul pentru fiecare persoană cu probleme. „Așa ceva nu există niciunde în Europa. Asistenții informali sunt și ineficienți, deoarece nu sunt specializați”, spune reprezentanta Ministerului.
De acum încolo, un asistent social plătit de stat, bugetar sau de la o fundație specializată va avea arondate mai multe persoane dependente de care se va ocupa în timpul programului de opt ore. Pentru fiecare va aloca un timp stabilit potrivit nevoilor fiecăruia dintre beneficiari. Afirmația este utopică, de vreme ce persoanele cu handicap grav, mai ales cele imobilizate la pat, au nevoie de îngrijire 24 din 24, astfel că părinții unui copil cu dizabilități sau rudele unui adult cu handicap vor fi nevoiți să renunțe la serviciu, fără nici o compensație, pentru a-i îngriji pe cei dependenți de ei. Ori îi vor abandona în grija statului, în spitale, centre de plasament sau azile.
http://www.mytex.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu