Apocalipsa 12:17 Si balaurul, maniat pe femeie, s-a dus sa faca razboi cu ramasita semintei ei, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si tin marturia lui Isus Hristos.
Faptul ca traim vremurile din urma, se dovedeste a fi un adevar pe zi ce trece si mai cu seama, realitatea ca suntem intr-o mare lupta: cea dintre Hristos si Satana. Rusinea a disparut de mult, ridiculizarea si blasfemiile la adresa Mantuitorului, pe diverse publicatii online si nu numai, glumind pe seama Celui care ne da lumina zilei, sunt semne din ce in ce mai clare ca sfarsitul e aproape.
Societatea contemporana reflecta din ce in ce mai puternic chipul hidos al satanei care ranjeste batjocoritor la sacrificiul suprem pe care Dumnezeu Tatal L-a facut prin Fiul Sau iubit pentru salvarea acestei omeniri cazute in pacat.
Apostolii si primii crestini au considerat revenirea Domnului Hristos ca fiind “fericita nadejde” (Tit cap.2:13; Evrei cap.9:28). Ei asteptau ca toate profetiile si fagaduintele Sfintelor Scripturi sa se implineasca la a doua venire (2Petru cap. 3:13; Isaia cap.65:17) caci ea este tinta peregrinarii crestine. Toti aceia care Il iubesc pe Domnul Hristos privesc cu dor si nerabdare inainte spre ziua cand vor putea sa se impartaseasca fata catre fata de comuniunea cu El ca si cu Tatal, cu Duhul Sfant si cu ingerii Sai.
Certitudinea celei de a doua veniri este intemeiata pe exactitatea vrednica de incredere a Scripturii. Chiar inainte de moartea Sa, Domnul Isus, a spus ucenicilor Sai ca El se va întoarce la Tatal Sau ca sa le pregatească un loc. Dar El le-a fagaduit “Ma voi intoarce” (Ioan cap.14:3). Dupa cum prima venire a Domnului Hristos a fost profetizata, tot astfel este profetizata si a doua venire a Sa in intreaga Scriptura. Chiar inainte de potop, Dumnezeu a spus lui Enoh ca venirea in slava a Domnului Hristos va pune capat pacatului. El a profetizat “Iata ca a venit Domnul cu zecile de mii de sfinti ai Sai, ca sa faca o judecata impotriva tuturor si sa incredinteze pe toti cei nelegiuiti, de toate faptele nelegiuite pe care le-au facut in chip nelegiuit si de toate cuvintele de ocara, pe care le-au rostit impotriva Lui acesti pacatosi nelegiuiti”(Iuda vers.14,15).
Cu o mie de ani inainte de Hristos, psalmistul vorbea despre venirea Domnului ca sa stranga pe poporul Sau spunand: “Dumnezeul nostru… vine si nu tace. Inaintea Lui merge un foc mistuitor si imprejurul Lui o furtuna puternica. El striga spre ceruri sus si spre pamant, ca sa judece pe poporul Sau: Strangeti-Mi pe credinciosii Mei, care au facut legamant cu Mine prin jertfa” (Ps. Cap.50:3-5).
Ucenicii Domnului Hristos s-au bucurat de fagaduintele revenirii Sale. In mijlocul tuturor dificultatilor pe care le-au intampinat, increderea pe care aceasta fagaduinta le-a adus-o a facut ca niciodata sa nu inceteze sa renasca curajul si taria lor. Invatatorul lor se va intoarce ca sa-i ia cu El in casa Tatalui Sau.
A doua venire este legata de prima venire a Domnului Hristos. Daca Domnul Hristos n-ar fi venit prima data si n-ar fi castigat o biruinta decisiva asupra pacatului si asupra lui Satana (Col. cap.2:15) atunci n-am avea nici un motiv sa credem ca El va veni in cele din urma sa puna capat stapanirii acestei lumi de catre Satana si s-o readuca la desavarsirea ei de la inceput. Dar, deoarece noi avem dovada ca “El s-a aratat… ca sa stearga pacatul prin jertfa Sa” avem si motiv sa credem ca El “se va arata a doua oara, nu in vederea pacatului, ci ca sa aduca mantuirea celor ce-L cauta” (Evrei cap.9:26 şi 28).
Ce putem face in acest context? Sa ne apropiem de Dumnezeu cu credinta, sa stam ancorati in Cuvantul Sau, sa ne pocaim cu adevarat, pentru ca El a fost, este si va ramane scutul fiecaruia in orice vreme si va duce la bun sfarsit lucrarea de eliberare inceputa in fiecare dintre noi, cu pretul atat de scump al sangelui Sau.
Sa ne rugam Domnului Hristos sa ne tina tari in credinta, caci Cuvantul Sau se implineste slova cu slova, si avem nevoie cu totii de protectia Sa, prin Duhul Sau cel Sfant, ca sa rezistam pana la sfarsit.
Amin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu