1. Cetatea Ciceu
Ştefan Ţegher (Gherla)
Urmand DN 17 Dej - Bistrita (vezi harta 1, extras din Romania, tourist map, Ministerul Turismului, 1989), la 10 km de la Dej, in localitatea Ciceu Mihaiesti se ramifica spre stanga un drum pietruit si un indicator spune ca satul Lelesti se afla la 4 km. Ridicand privirea vedem o culme cu un abrupt brazdat de hornuri si fisuri; in dreapta lui, pe un tanc, se afla ruinele cetatii Ciceu (imaginea 1).
Urmam drumul, trecem prin Lelesti si suim serpentinele spre satul Corabia, aflat cel mai aproape de cetate. In capatul amonte al satului Lelesti se observa cateva pietre de moara care zac acolo de ani de zile; au fost modelate din stancile din zona cetatii, asa cum faceau mesterii odinioara.
Ajunsi pe platoul de sub cetate remarcam ca peste tot la baza stancilor se afla o mare de grohotis (imaginea 2); dintre bolovani, cate un mesteacan se inalta spre cer. Examinand cu atentie grohotisul observam pietre cioplite si inca neterminate.
O carare conduce pe bastionul de roca vulcanica unde, asemenea unui cuib de vultur, statea odinioara o constructie puternica (imaginea 4). Azi, un colt de zid si cateva incaperi cioplite direct in stanca se lupta cu dintii de otel ai timpului. De pe ruine, privirea poate hoinari departe. Spre nord vedem Muntii Tibles, Muntii Rodnei, mai spre est sunt Muntii Caliman; spre sud Valea Somesului Mic si dealurile din Podisul Transilvan; spre vest, Somesul Mare (harta 5).
Cetatea este semnalata in anul 1304 ca fiind in stapanirea lui Ladislau, voievodul Ardealului. In 1484, Matei Corvin o daruieste lui Sefan cel Mare, domnul Moldovei; acesta, fortificand-o, o face una dintre cele mai puternice din Transilvania. Prin 1538 isi gaseste aici adapost doamna Elena, sotia lui Petru Rares; in acea vreme, sultanul Soliman se napustea cu oaste numeroasa asupra Moldovei. Cetatea a fost asediata iar in 1544 daramata. (aspecte istorice importante despre cetate gasim in fisierul mai jos atasat, extras din Revista Bistritei, numerele XII-XIII, 1999, in articolul domnului Vasile Mizgan)
De la cetate ne indreptam spre peretele mare din vecinatate, al Magurii (imaginea 6; vezi si imaginea 1). Aproape de capatul dinspre cetate al acestuia gasim cele trei intrari ale unei cavitati importante, Pestera de la cetatea Ciceului: 272 metri lungime, 39 metri denivelare. A fost explorata si cartata de Clubul de speologie „Emil Racovita” Bucuresti, in februarie 1978. Parcurgerea pesterii este destul de dificila, sunt multe treceri in ramonaj.
Pe stancile din zona s-au facut incercari de a se realiza cateva trasee de catarare, cu mai mult sau mai putin succes, din cauza friabilitatii rocii.
2. Peştera de la cetatea Ciceu
Ică Giurgiu (Clubul de Speologie „Emil Racoviţă” Bucureşti)
Fata de cetatea Ciceului, pestera se afla situata in stanga cum privim din vale (sud), langa o mica sa, in versantul sudic al Magurii (la aproximativ 300 metri de arcada din imaginile 2, 3; apreciere Petru Lucian Goja). Are trei deschideri.
Explorarea si cartarea cavitatii s-au facut la 10 februarie 1978 (harta 8). Au participat: Ică Giurgiu, Nicolae Sandeschi, Tarquinius Vădeanu, Marcel Negru, Adrian Done, Mihai Codescu. Topografia a fost realizata de primii doi.
Intrarea principala a cavitatii se afla la aproximativ 435 metri altitudine relativa fata de gara Ciceu Mihaiesti (determinarea noastra). Dintr-un raport de teren al domnului Petru Lucian Goja, din Baia Mare, mai 2008, aflam ca domnul Ionica Pop din Baia Mare a determinat altitudinea absoluta ca fiind de 690-710 metri.
8. Pestera de la cetatea Ciceului. (descarcati de mai jos, de la rubrica fisiere atasate, harta la dimensiune mare)
Dupa spatiile largi din zona celor trei intrari, galeriile nu vor depasi decat izolat 0,8-1 metru latime. Supraetajarea lor se datoreste unei importante fisuri pe care procesele de prabusire au fixat forma cavernamentului.
Dupa ce trecem de un put (necoborat) de aproximativ 10 metri, coboram o saritoare de 3 metri. Deasupra ei, inspre vest, pleaca o galerie lunga de 4 metri si 0,8 metri latime. Ajungem la un put de 2 metri (P2) (cota -12 metri pe buza lui) de la baza caruia pleaca spre sud-est o galerie (A) pe care depasim o saritoare de 5 metri (are un P2 la baza) si care aproape de capat prezinta un alt P2 la baza caruia se atinge cota -19 metri.
Revenim la cota -12 si continuam sa avansam inspre vest pana la un P14,1 metri. De la baza lui, inspre est, coboram doua saritori (4 si 2 metri) apoi ajungem la un P2; la baza acestuia, unde exista o balta, se atinge cota -36,1 metri. De la saritoarea de 4 metri (cota -28,1 metri la buza) pleaca spre est o galerie lunga si foarte stramta (B) iar de la saritoarea de 2 metri incepe spre vest un culoar care se termina cu un P2 (cota -36 metri la baza).
De la baza lui P14 incepe spre nord-vest o galerie (C) care ajunge la o saritoare de 2 metri (-27,5 metri la buza). De deasupra acestei trepte porneste spre sud-est o galerie ascendenta (D) care ajunge aproximativ la jumatatea lui P14, sub platforma pe care acesta o are la -3,5 metri de la buza.
Continuam sa avansam de la saritoarea de 2 metri spre nord-vest. Ajungem imediat la un P4,6 (cota -29,4 metri la buza) dincolo de care galeria (G) urca in trepte (de 2, iar 2 si de 6 metri) pana la cota -19 metri.
Revenim la P4,6. De la baza lui (cota -34) pleaca spre est o galerie orizontala (F) iar spre nord-vest o alta galerie pe care se mai coboara un put de 2 metri si se atinge cota minima a retelei: -37,05 metri.
Pestera de la cetatea Ciceului are 272,6 m dezvoltare si 39 (-37, +2) m denivelare. Indicele de ramificare este 272,6 / 71,2 (extensia) = 3,83. Cu siguranta ca aceasta pestera a fost cunoscuta de multe sute de ani si probabil s-a circulat in zona intrarii si pe galeria care duce la buza lui P14.
La data cartarii noi am declarat-o drept cea mai lunga cavitate in gresie din Romania, pozitie pe care a detinut-o pana in 1989; a fost si cea mai denivelata pestera din tara, intre 1978-1986. La sfarsitul lui 1980 pestera se afla situata pe locul 8 in Europa si 17 in lume in lista celor mai dezvoltate cavitati in gresie.
Din pacate, incadrarea data de noi a fost partial gresita. Am urcat o singura data la aceasta pestera, pe 10 februarie 1978, zi cu ceata destul de multa (vezi imaginea 2). Tarquinius Vadeanu, colegul nostru care mai fusese la pestera, ne-a dus sfoara pana acolo. Am inceput cartarea, aceasta a durat din cauza complexitatii golului subteran si am iesit dupa ce s-a intunecat, fapt care nu a mai permis sa facem alte masuratori asupra localizarii cavitatii. Nu studiasem harta geologica a zonei si am apreciat ca roca in care se dezvolta pestera este gresie. Acum cativa ani am constatat ca aprecierea noastra nu a fost corecta si ca Dealul Magura este constituit din roci vulcanice. In aceasta situatie, Pestera de la Cetatea Ciceului a fost si a ramas de la data cartarii cea mai lunga cavitate in acest tip de roci din Romania!
Bibliografie
Ică Giurgiu, Tavi Vadeanu, Adrian Done, Marcel Negru, Nicolae Sandeschi, Gabriel Silvăşanu, Mihai Codescu, Octavian Ciuculescu, Mircea Sfâşie, Florin Cucu - Descoperiri si explorari speologice in Podisul Somesan - Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racovita” Bucuresti, 1983, paginile 11-81
Stefan Ferenczi - Contributii la topografia arheologica a Culmei Ciceului - Lucrarile Muzeului de istorie al judetului Bistrita-Nasaud
*** - Les grandes cavites mondiales en roches non-calcaires - Xe Congres International de Speleologie, Budapest, 1989
*** - Atlas des cavites non calcaires du monde - Union Internationale de Speleologie, 1997
https://sites.google.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu