Photo credit araphotos.com
Biserica- Comunitatea Duhului, Comunitatea sfintilor in inchinare. V-am povestit despre socrul meu. Un om care a crescut 10 copii si toti cei 10 copii umbla cu Domnul. E meritul Domnului, e harul Lui. Nu cumva sa confundam lucrurile.
Dar cred ca este ceva, pe care Domnul foloseste si din ceea ce putem face noi pentru copii.
Unul din lucrurile pe care le-am vazut la socrul meu este ca in momentul in care era Duminica dimineata, la 7:30, isi lua baietii de guler, ii planta in bocanci si hai la biserica.
Sa nu parasiti adunarea, cum au unii obicei. Dragii mei, nu cred ca ma cunoasteti sau cei care ma cunosc, ma cunoasteti ca un legalist.
Cred ca am destula libertate a cugetului si a Duhului si cred ca inteleg libertatile altora. Insa, mi se rupe inima cand vad ca unii decid ca e prea frumos afara ca sa mai vina la biserica. Am putea sa ne plimbam prin parc. Am putea sa facem altceva.
Pretuiti inchinarea. Intrebati-i pe crestinii din China, care tanjesc sa se intalneasca in subteran, sa vina in adunare la inchinarea sfintilor si sa celebreze unirea Duhului. Intrebati-i pe cei din Irak si Iran, care tanjesc. Intrebati-i pe cei din Sudan, care pentru ca se aduna la adunare sunt macelariti de ceilalti.
Pretuiti, atata vreme cat se mai poate, cat mai avem voie si cat putem faptul ca Domnul este in mijlocul nostru si putem sa ne inchinam in mod atat de liber. S-ar putea ca odata si odata, copiii copiilor nostri sa nu mai aiba aceste libertati.
https://rodiagnusdei.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu