Ce spune Biblia despre divorț și recăsătorire?

Biblia vorbește foarte clar cu privire la divorț și recăsătorire. În Vechiul Testament, legea lui Moise permitea ca un bărbat să obțină divorțul, într-o singură situație:

 Când cineva își va lua o nevastă și se va însura cu ea, și s-ar întâmpla ca ea să nu mai aibă trecere înaintea lui, pentru că a descoperit ceva rușinos în ea, să-i scrie o carte de despărțire, și, după ce-i va da-o în mână, să-i dea drumul din casa lui. Ea să iasă de la el, să plece, și va putea să se mărite după un alt bărbat. Dacă și acesta din urmă începe s-o urască, îi scrie o carte de despărțire, și după ce i-o dă în mână, îi dă drumul din casa lui; sau, dacă acest bărbat din urmă care a luat-o de nevastă, moare, atunci bărbatul dintâi, care îi dăduse drumul, nu va putea s-o ia iarăși de nevastă, după ce s-a pângărit ea, căci lucrul acesta este o urâciune înaintea Domnului, și să nu faci vinovată de păcat țara pe care ți-o dă de moștenire Domnul, Dumnezeul tău (Deuteronomul 24:1-4)

 Mai târziu, în Noul Testament, când Domnului Isus i-au fost puse întrebări despre divorț, El a răspuns că Moise a permis divorțul din cauza împietririi inimii lor. El spunea că la început nu a fost așa. Apoi, Isus a continuat: „Oare n-ați citit că Ziditorul, de la început i-a făcut parte bărbătească și parte femeiască, și a zis: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup?” Așa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă (Matei 19:4-6).

 Înaintea lui Dumnezeu, căsătoria este o relație pe viață, care nu ar trebui niciodată întreruptă prin acțiune umană. În cartea Maleahi, Dumnezeu spune că urăște divorțul (Maleahi 2:16).

 Voia perfectă a lui Dumnezeu este protejarea societății și a generațiilor viitoare prin protejarea căsniciilor. Dumnezeu va da fiecăruia ajutorul necesar susținerii relației în căsnicie, sau reconcilierii între partenerii înstrăinați în căsnicie. În cazuri extreme, există doar două situații pentru a divorța sau a te recăsători.

Divorțul este permis atunci când cineva comite adulter, fiindcă adulterul deja a compromis relația într-o căsnicie, iar divorțul nu este altceva decât o recunoaștere formală a ceea ce deja s-a întâmplat.Apostolul Pavel a adăugat învățăturilor lui Isus ceea ce se numește „acordul lui Pavel”. Conform acestui concept, Pavel spunea că dacă o soție necredincioasă își părăsește soțul credincios, acesta nu mai este legat de relația lor de căsătorie, ci este liber să se recăsătorească (1 Corinteni 7:15).

Unii oameni privesc acest lucru ca pe o „abandonare constructivă”, mai ales când un soț își abuzează soția atât de mult încât este imposibil pentru ea să mai trăiască cu el, sau când o soție își hărțuiește sau își brutalizează soțul astfel încât devine imposibil să mai rămână cu ea. Când aceste lucruri se întâmplă, chiar dacă persoana pleacă sau nu, situația este oricum echivalentă cu abandonarea și în acest caz este permis divorțul și recăsătorirea. În afară de aceste motive, nu există o altă justificare pentru divorț, conform Bibliei.

Nu există motive bazate pe incompatibilitate, lipsă de dragoste sau scopuri diferite în carieră. Sincer, este imposibil ca doi creștini născuți din nou, care s-au dedicat să slujească Domnului Isus Hristos, să poată găsi vreun motiv pentru a divorța.  Evident că, atunci când o persoană care a divorțat din motive care nu au suport biblic se recăsătorește, aceasta comite de fapt adulter.

Ce ar trebui să le spun credincioșilor care au divorțat, s-au recăsătorit, iar acum sunt conștienți de ceea ce Biblia spune despre divorț?

Divorțul se practică în mod excesiv, între creștini și necreștini deopotrivă. Există cazuri în care oamenii s-au recăsătorit nu doar o dată, ci de două, trei, patru, cinci sau șase ori. Aceștia au avut mai mulți parteneri, copii și probleme, în mod consecutiv.

Dumnezeu este de partea oamenilor. El iubește oamenii și înțelege ce se întâmplă în situații ca acestea. Însă, este imposibil să spunem că acest comportament este în regulă. Un slujitor al lui Dumnezeu trebuie să-i învețe pe oameni ce spune Biblia, însă întreaga învățătură trebuie corelată cu înțelegerea iubirii lui Dumnezeu. Este foarte dificil să creezi reguli dure.

De exemplu, ar spune cineva unei persoane care a divorțat de trei ori, să se întoarcă la partenerul anterior? Dar dacă partenerul s-a recăsătorit între timp? Este oare drept ca cineva să ceară unui cuplu (în care fiecare a divorțat în prealabil) să divorțeze din nou și să dezbine un al doilea cămin?

Regula de bază rămâne că divorțul și recăsătorirea nu sunt permise, cu excepția adulterului sau a abandonării (părăsirii), și aceasta este regula de care Biserica trebuie să țină cont.

Tinerii trebuie conștientizați că o căsătorie se încheie pe viață, și că nicidecum nu este ceva în care intri și apoi ieși când dorești. Așadar, având în vedere statutul îngrozitor al căsătoriei din lumea modernă, cred că Biserica ar trebui să folosească puterea „legării și dezlegării” (vezi Matei 16:19) pentru a asigura călăuzirea pe calea iertării cuplurilor divorțate și recăsătorite care L-au primit pe Isus Hristos ca Domn, după ce deja au divorțat.

Cu alte cuvinte, Biserica ar trebui (și eu la fel) să spună că ceea ce s-a întâmplat în trecut a fost acoperit de sângele lui Hristos. Bucură-te de căsnicia ta actuală și trăiește pentru slava lui Dumnezeu, fără învinuire. Însă, pentru creștinii care au divorțat (după ce au fost născuți din nou) din alte motive decât adulter sau părăsire, cred că ar trebuie fie să se împace cu partenerul creștin, fie să rămână necăsătorit.
În final, în toate aceste probleme complexe și personale, recomand rugăciune, consultarea Scripturii, precum și consilierea din partea unui pastor evlavios din comunitatea ta.

Cruzimea este un motiv pentru divorț?

Depinde. Nu cred că cruzimea mentală este un motiv pentru divorț, dacă prin aceasta se înțelege modul în care unul din parteneri răsucește tubul cu pastă de dinți sau își atârnă șosetele în baie. Acest gen de cruzime mentală, care a fost definită în multe contexte, este lipsită de sens. Însă, cred că brutalitatea fizică și abuzul, care pun în pericol mintea sau trupul unei persoane, reprezintă cu certitudine un motiv bine întemeiat pentru divorț. Acordul lui Pavel, după cum spuneam mai devreme, (1 Corinteni 7:15) permite divorțul în baza abandonării de către un partener necredincios. Pentru ca cruzimea mentală să devină temeiul divorțului, trebuie să implice pericolul de a trăi cu persoana respectivă.

Conflictele minore trebuie rezolvate în dragoste, și nu trebuie îngăduit să producă o ruptură în sfânta relație a căsătoriei.  Evident, unui cuplu de creștini născuți din nou nu i se aplică acordul lui Pavel. Divorțul și recăsătoria din orice motiv sunt de neconceput pentru doi oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu și doresc să Îi slujească.

Citeste mai mult la http://alfaomega.tv/viata-spirituala/familie-relatii/1960-divort-recasatorie#ixzz3YCbqJVBX