Rețelele sociale sunt ideale pentru a împărtăși poze, stări de spirit, experiențe, dar mai ales informații. Însă aceste informații nu sunt întotdeauna verificate și adesea sunt eronate. Astfel iau naștere și se formează cu ușurință zvonuri, minciuni și chiar teorii ale conspirației, informează The Atlantic.
În 2013, World Economic Forum (Forumul Global al Economiei) avertiza că dezinformarea masivă digitală reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri pentru societatea modernă. „Informația falsă este în mod special ușor de răspândit pe rețelele de socializare, creând uneori o credibilitate colectivă”, explică Walter Quattrociocchi de la Northeastern University. Profesorul Quattrociocchi împreună cu câțiva colegi au vrut să testeze acestă afirmație cu un experiment pe Facebook. Au ales această platformă datorită cantității mari de date cu care se poate lucra. Echipa de cercetători a folosit ca eșantion sociologic cele peste 2,3 milioane de utilizatorii italieni.
Pentru a le măsura naivitatea, ei au analizat modul în care acești utilizatori au tratat informațiile politice care au fost postate pe rețea în timpul alegerilor din 2013. Analiza s-a bazat pe comentariile și Like-urile utilizatorilor aplicate știrilor. Știrile făceau parte din 3 categorii: agenții de presă principale, agenții de presă alternative și pagini dedicate comentariilor politice.
Rezultatele obținute din această analiză inițială au fost apoi comparate cu rezultatele obținute din reacția utilizatorilor la informații false. Informații emise de site-uri de știri satirice și conspiraționiști. Cercetătorii au măsurat și viteza de reacție (primul comentariu) și timpul petrecut de utilizatori comentând, informația adevărată și informația falsă.
Rezultatele finale, deși nu neapărat surprinzătoare, sunt îngrijorătoare: veridicitatea informației pe Facebook este în principiu irelevantă. Utilizatorii s-au angajat în discuții la fel de lungi pentru ambele tipuri de informație cu un număr asemănător de like-uri. Cu toate acestea, grupul de cercetători nu au luat în considerare conținutul discuțiilor. Este foarte posibil ca utilizatorii să fi deconspirat acele teorii false.
Concluzia autorilor este rezumată în felul următor: „Modelele de atenție acordată, în ciuda naturii calitative diferite a informației, sunt similare. Însemnând că teoriile nefondate (conspirative) își găsesc ecou în mințile utilizatorilor la fel ca informațiile valide.”
http://semneletimpului.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu