Uneori suntem singuri chiar şi atunci când suntem înconjuraţi de o mulţime de prieteni. Pe fondul diferenţelor, precum cele sociale, de sex, de etnie, în urma abuzurilor, din cauza dizabilităţilor, dar chiar şi a propriilor insecurităţi, oamenii sunt marginalizaţi sau se izolează social, trăind în tăcere suferinţa şi ducând povara singurătăţii.
Oamenii se pot îmbolnăvi din cauza singurătăţii. De fapt, singurătatea şi izolarea socială sunt la fel de nocive ca fumatul a 15 ţigări zilnic, aproape un pachet pe zi, susţine Campaign to End Loneliness care îşi propune să pună capăt acestui fenomen.
Singurătatea nu se rezumă doar la a fi singur, neînconjurat de oameni, susţine psihologul John Cacioppo de la Universitatea Chicago, într-un interviu pentru US News. Chiar şi atunci când suntem înconjuraţi de prieteni, ne putem simţi, de fapt, singuri, poate pentru că nu putem găsi acea conexiune cu cei din jurul nostru. Pe de altă parte, chiar şi atunci când relaţiile întemeiate sunt de calitate, există riscul de a ne simţi singuri din lipsa contactului cu respectivele persoane, a orelor petrecute alături de acestea, împărtăşind experienţe, speranţe şi gânduri, notează Psychology Today.
Sentimentul de singurătate ar putea fi strâns legat de factori genetici, sugerează un studiu realizat de psihologul John Cacioppo, iar la aceştia se adaugă şi alte elemente, precum izolarea fizică, divorţul, moartea unei persoane dragi sau chiar schimbarea domiciliului şi părăsirea comunităţii, susţine Kendra Cherry, educatoare şi autoare a cărţii Everything Psychology Book, pe About. Mai mult, atrage atenţia aceasta, persoanele care au o impresie proastă despre ele sau care au o stimă de sine scăzută sunt expuse pericolului izolării sociale şi singurătăţii.
Chiar şi apartenenţa la un grup minoritar, abuzurile fizice sau sexuale, excluderea pe fondul discriminărilor de gen, de rasă, de orientare sexuală sau din cauza unor handicapuri sunt elemente care pot naşte sentimentul de singurătate şi chiar dorinţa de izolare, notează organizaţia britanică Mind.
Poate cel mai grav este faptul că singurătatea este contagioasă, la fel ca o răceală, arată un studiu realizat de psihologul John Cacioppo, notează WebMD. Astfel, singuraticii îi molipsesc practic cu sentimentul lor pe cei din jur, de la familie, prieteni şi până la cunoştinţe. Cercetătorii au putut observa că legăturile sociale cu cei singuratici au puterea de a transmite această stare chiar şi în cazul persoanelor care nu suferă de singurătate. În plus, studiul notează că ne simţim singuri aproximativ 48 de zile pe an, dar fiecare prieten nou pe care ni-l facem are puterea de a micşora acest interval cu două zile anual. Poate cea mai importantă observaţie, însă, este cea legată de modul în care grupurile au tendinţa de a marginaliza singuraticii, lucru care contribuie la amplificarea sentimentului de singurătate a celui „alungat”.
„Persoanele cu puţini prieteni sunt mult mai expuse riscului de a deveni tot mai singuratici pe parcursul trecerii timpului, lucru care le scade probabilitatea de a atrage sau de a încerca să formeze noi legături sociale”, susţin cercetătorii studiului, citaţi de Live Science.
Problema este că singurătatea nu ne afectează doar din punct de vedere social. Efectele acestei condiţii au impact psihologic, dar şi asupra sănătăţii individului. Aşa cum subliniază John Cacioppo într-un interviu pentru US News, singurătatea se poate „citi” în analiza nivelului hormonilor de stres, dar şi în modul de funcţionare a sistemului imunitar şi cardiovascular. Mulţi singuratici ar putea, de asemenea, să găsească un refugiu în consumul de alcool şi alimente bogate în grăsimi. În acelaşi timp, ei au tendinţa de a fi mai puţin activi, susţine expertul, făcând mai puţină mişcare decât cei care nu sunt singuri, au un somn mult mai slab calitativ şi deci sunt mult mai obosiţi pe parcursul zilei. Kendra Cherry a extras din studiile lui Cacioppo şi alte efecte ale singurătăţii asupra sănătăţii fizice şi psihice. Astfel, singuraticii sunt mult mai expuşi riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, alterării funcţiilor cognitive, a memoriei şi a capacităţii de învăţare. Mai mult, singurătatea poate conduce la dezvoltarea unui comportament antisocial, contribuie la creşterea nivelului de stres, dar şi la instalarea stării de depresie, care poate conduce chiar la sinucidere.
Singurătatea poate fi, însă, învinsă. Un prim pas poate fi (re)stabilirea conexiunilor sociale, notează Mind. Acordă-ţi timp pentru a petrece cu cei dragi câteva momente. Chiar şi un simplu telefon poate fi de ajutor în astfel de situaţii. De asemenea, te poţi implica în noi activităţi care te vor ajuta să cunoşti şi alţi oameni. Poţi participa la diverse cursuri, poţi merge mai des la biserica din comunitatea de care aparţii, ai putea chiar să te implici în acţiuni de voluntariat.
Învaţă să te deschizi în faţa celor din jur, în loc să te izolezi, notează Best Health Magazine. Psihoterapeutul Leslie Musicar susţine că singurătatea apare atunci când nu ne simţim confortabil în preajma celor din jur sau credem că aceştia nu ne vor plăcea şi, de aceea, nu îi lăsăm să se apropie. Acest lucru s-ar putea naşte şi din desconsiderarea propriei persoane, iar acest aspect este un alt punct important care trebuie rezolvat pentru a învinge singurătatea. Aşa cum notează dr. Musicar, „prima relaţie la care trebuie să începi să lucrezi este cea cu tine însuţi”. În anumite situaţii poate fi dificil, dar odată ce te-ai acceptat şi ai învăţat să te preţuieşti, cu siguranţă îţi va fi mult mai uşor să stabileşti legături cu cei din jur.
http://semneletimpului.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu