Sunt 139 de ani de la naşterea marelui sculptopr Constantin Brâncuşi, care şi-a legat strâns numele de Petroşani. Din păcate, în „capitala” Văii Jiului, memoria lui trăieşte doar rpintre ruine. Ruinele fostelor ateliere unde s-a realizat Coloana Infinitului!
În timp ce în Gorj, acolo unde a văzut lumina zilei, Constantin Brâncuşia fost omagiat aşa cum se cuvine, la Petroşani inegalabilul sculptor abia are loc într-un colţ, la Muzeul Mineritului (şi asta graţie unor oameni cu suflet mare, pasionaţi de istorie, de cultură!), asta deşi de numele Petroşaniului se leagă strâns realizarea Coloanei Infinitului, cea mai cunoscută dintre operele lui Brâncuşi. Coloana Infinitului a fost realizată în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroşani, devenite ulterior URUMP, IUMP şi, în cele din urmă, UMIROM . Potrivit datelor vremii, şeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuşi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei şi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi ţineau legătura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga răspundere a coordonării operaţiilor la Petroşani şi Târgu-Jiu. Documentele şi schiţele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puţin la nivel declarativ, să fie găzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM.
Buldozerul a „ras” promisiunea unui muzeu
Proprietarul uzinei, fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, că va înfiinţa la Petroşani Muzeul Coloanei lui Brâncuşi. Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabrică s-a ales praful. La finele anului 1999, SC UMIROM SA – maternitatea operei lui Constantin Brâncuşi – avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei. FPS a decis să o vândă, iar fabrica a fost cumpărată în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeţului, Aurelian Serafinceanu, pentru 7, 9 miliarde lei vechi, plătiţi în tranşe. Serafinceanu promitea la moimentul achiziţonării ei redresarea societăţii, dar noul proprietar al “Umirom” nu a reuşit însă să redreseze firma (asata dacă se şi dorea în realitate!), în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era prefect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari către stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaţie. Firma a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispărut.
Centru comercial ipotetic
Din fosta fabrică, cândva mândrie a industriei Văii Jiului, a mai rămas o foarte mică parte, trecută în sistem suveică prin mai multe firme înfiinţate şi desfiinţate aproape în timp record. „Uzina- oraş” trebuia să fie rasă de pe faţa pământului pentru ac acolo să răsară un centru comercial, care însă a rămas tot la stadiul de intenţie. La finele lunii ianuarie 2011, Primăria Municipiului Petroşani a emis autorizaţia de demolare a construcţiilor industriale de pe platforma fostei uzine de utilaj minier, beneficiar fiind societatea Terra Finance, administrată de Daniela Gărdean, nimeni alta decât soţia omului de afaceri Adrian Gărdean, pomenit atât de des în ultimele zile prin prisma afacerilor dincolo de limita legală pe care le-ar fi avut cu fostul ministru Elena Udrea.
Potrivit informaţiilor de la vremea respectivă, tot în ianuarie 2011, Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei municipiului Petroşani a acordat SC”Terra Finance SRL – reprezentată de Daniela Gărdean – Certificatul de Urbanism nr. 3/17.01.2011 având ca specificaţie “Întocmire PUZ pentru construire centru comercial Petroşani”pentru amplasamentulul situat în Petroşani, str. 1 Decembrie 1918, la nr. 1, adică exact acolo unde cândva funcţiona „Maternitatea” Coloanei Infinitului. Centrul comercial nu a mai apărut, cel puţin până acum, iar din vechiul amplasament al Umiromului a mai rămas doar rugina.
http://www.avantulliber.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu