Să stai douăzeci de ore la coadă la moaştele Sfântului Nectarie, să cauţi tămăduirea prin racle, în timp ce nu ţi-ai făcut de zeci de ani analize, nu ai văzut medici, doar vraci, să cauţi liniştea sufletească atingând cutii aurite, în timp ce psihologii români mor de foame, e semn că în România NATO şi UE nu au pătruns decât cu steaguri şi mesaje publicitare.
Doamna Zoe Petre a publicat pe blogul ei un avertisment: Sunt 56.000 de preoțiși 48.000 de medici în România.
Orice putere politică de la Bucureşti acordă milostenie Bisericii ortodoxe. Toţi (ne)fericiţii TOP-ului 300 îşi caută iertarea păcatelor cu stipendiind burta popii. Am văzut preoţi care sfinţeau case, maşini şi chiar arme de vânătoare, dar puţini care să îndrume enoriaşii să-şi facă analize.
S-au construit zeci de mii de biserici şi niciun spital integrat, modern ca cel de la AKH.
Numai în guvernarea Tăriceanu am socotit peste 700 de milioane de euro, din bugetul public, pentru biserici. Acum, Biserica Mântuirii Neamului probabil că va bate miliardul, în timp ce spitalele se prăbuşesc, medicii pleacă în bejenie, şi copiii bat zeci de km pentru a merge la şcoală. E prea multă piatră în zidiri şi prea puţină împăcare sufletească în tot ceea ce face Patriarhul Daniel. Sub mandatul său numărul bisericilor creşte, dar scade credinţa, coloanele nesfârşite de pelerini în aşteptarea pupatului moaştelor sfinte ne arată de ce vindecătorii trupeşti şi sufleteşti au eşuat în România. Ştiţi vreun spital construit de Patriarhie? Vreun program naţional creştin de ajutorare a celor nevoiaşi? Vreun preot fără Iphone sau laptop? Eu doar în stăreţii îndepărtate am găsit călugări care au renunţat la cele lumeşti pentru a se dedica trăirilor în Duh. Celor smeriţi le recomand să recitească “Învierea” lui Lev Tolstoi. “Nu-i venea nimănui să creadă că crucea aurită cu medalioane smălţuite în colţuri, cu care ieşise preotul şi pe care o dădea credincioşilor s-o sărute, nu era altceva decât imaginea spânzurătorii pe care pătimise Iisus, tocmai pentru că oprise ceea ce se făcea acum aici în numele Lui”.
În timp ce în majoritatea statelor civilizate fiecare angajat este obligat să-şi facă măcar un control anual şi analize de două ori pe an, România bate recordurile europene la bolile cardio-vasculare şi la numărul pacenţilor cu boli hepatice. Asta pentru că prevenţia (mama sănătăţii unei naţiuni) e plecată în exil, iar politicienii noştri stipendiază construcţii faraonice, în timp ce nu-i întreabă pe preoţi care le e misiunea socială. Şi iau bani de la stat. În ce ţară europeană se construiesc atâtea biserici şi se prăpădesc atâtea spitale?
Un popor care îşi caută vindecările prin moaşte e un popor condamnat la veşnică suferinţă. Mai, ştii? Poate aşa turma e mai uşor stăpânită.
Rugaţi-vă nu numai pentru voi, ci şi pentru clerul Bisericii ortodoxe să le redea Dumnezeu vocaţia de păstori de suflete şi să le stopeze pe cea de constructori de mausolee.
Evenimentul zilei, 28 octombrie 2012
http://mariusghilezan.ro/un-popor-bolnav-isi-cauta-vindecarile-prin-moaste.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu