Unul dintre frumoasele iezere care alimentează prin subteran Jiul de Vest, pe lângă pâraiele Soarbele şi Şarba, cu o apă cristalină şi rece de-ţi îngheaţă ţurloaiele dacă intri în el este „Tăul fără fund”, din Retezatul Mic.
Dacă ar avea grai şi ne-ar povesti despre miile şi zecile de mii de ani ce au trecut pe lângă el, de la marii gheţari care au format aceste căldări glaciare şi care, de dor intens, s-au topit în a scoate la iveală păşuni şi pajişti smălţuite cu flori viu colorate, întinse de sub vârful Paltina, Şaua Paltina şi vârful Piatra Iorgovanului până la liziera pădurii, unde oile de la stână se bucură de frăgezimea ierbii.
Pe fundul căldărilor şi chiar mai jos, pe văile glaciare de sub Paltina şi Iorgovanu, întâlnim adesea blocuri eratice, blocuri mari de stâncă transportate de gheţari şi aruncate pe pantă de mâna zmeilor la dispariţia acestora în luptă cu Ioan Iorgovanu.
Văile glaciare au fost create prin acţiune sculpturală a gheţurilor şi au formă de U, cu versanţi şi cu profil în trepte, de pe care adesea apele cad în cascade. Pe lângă muzica cascadelor ce alimentează eterul din văile de sub crestele munţilor ne mai încântă ecoul fluierului ciobanilor, ce concurează cu ciripitul păsărilor, dezmierdându-se în curenţii descendenţi şi ascendenţi ai văzduhului.
Numai ochiul „Tăului fără fund” stă parcă neclintit şi urmăreşte cum trecerea prin timp este un factor ireversibil şi se întreabă: „De ce nu ne putem bucura de viață, în toată simplitatea și splendoarea ei”?
Anamaria SANDA
http://gazetadedimineata.ro/turism-ecologie/taul-fara-fund-mama-jiului-de-vest/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu