Aflată pe fața Topliței, lungă de 2.150 de metri, la Câmpu lui Neag, puțini știu că una dintre cele mai frumoase peșteri din partea sudică a Retezatului este Toplița. Pentru cunoscători, peștera Toplița este una dintre cele mai grandioase peșteri din această zonă, având un etaj activ (cu apă) și unul uscat, pe care nu le poți străbate decât cu respect față de forța divină care le-a creat. De altfel, din peștera Toplița iese izvorul cu același nume, care se varsă în râul Jiului de Vest.
Formațiunile carstice și diaclazele ce se deschid în urma pașilor noștri care duc în adâncurile ei sunt unice în felul lor. Este o peșteră semitehnică, iar cel care o vizitează trebuie să aibă cunoștințe elementare de tehnică speleo.
Una dintre porțiunile cele mai grele de străbătut este diaclaza, în care trecerea se face printr-un ramonaj, ramonajul fiind o tehnică folosită atât în alpinism, cât și în speologie. Mai mult, având în vedere că pereții sunt umezi tot timpul anului, atenția trebuie să fie mai mare în această zonă, pentru evitarea accidentelor neplăcute.
La fiecare pas pot fi descoperite stalactite, stalagmite și scurgeri parietale, cum rar întâlnești în alte peșteri. Forma și culoarea ivite în fața ochilor turistului în momentul în care lumina frontalei este aruncată pe aceste formațiuni este fascinantă. Pe acești pereți, oxidul de fier, în contact cu lumina, oferă jocuri de umbre ce nu pot fi uitate prea ușor.
Totuși, cele mai spectaculoase formațiuni ale peșterii sunt ”gura de T-Rex”, unde mai toți turiștii și-au făcut fotografii, dar și o superbă cortină, formată din scurgerile parietale și din unirea stalagtitelor cu stalagmitele, coloane îmbrăcate în oxidul de fier întâlnit la fiecare pas.
Culoarele inundate ale Topliței nu fac nimic altceva decât să te oblige să treci prin ele cât mai repede, gândindu-te, uneori cu teamă, la suprizele ce pot apărea dintr-o clipă în alta.
Liliecii stau atârnați de tavanul peșterii, ascunși de lumina care în mod sigur îi va deranja, iar noi trecem repede, cu grijă și respect, deoarece nu vrem să le tulburăm liniștea cu care ei s-au învățat de mii de ani.
Totuși, pentru a ajunge la această peșteră, care este închisă, întrucât se află într-o zonă protejată, este indicat să fie solicitat ajutorul unui ghid, al unui salvator montan sau a unui speolog, pentru excursia în siguranță către măruntaiele pământului; dar și pentru asigurarea revenirii, care de obicei poate fi mai dificilă din cauza umezelii, oboselii și a temperaturii scăzute din interior.
Anamaria SANDA
http://gazetadedimineata.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu