Radio Bunelu

REPORTAJ Cazanele Dunării, PARADISUL unde turiştii sunt cuceriţi de peisajul unic și poveștile nemuritoare. Ce trebuie să vizitați GALERIE FOTO

decebal
Aduce cu ea bucurii, tristeți, vise, speranțe, destine fericite și drame. Aduce povești despre oameni și locuri, din îndepărtata și întunecata Pădure Neagră, traversând zece țări, până la Marea Neagră. Regele râurilor Europene, cum o numea Napoleon, Dunărea intrăƒ pe teritoriul țării noastre bolborosind a fierbere din adâncul de aproape 100 de metri al apei. Ia cu asalt muntele, iese victorioasă și apoi continuă triumfătoare până la Drobeta Turnu Severin. Este o minune poetică de nouă kilometri, în care muntele, apa și pădurea se îmbină arminios, într-o poezie de verde, gri și albastru numită Cazanele Dunării.
Vârtejurile flămânde au înghițit multe vieți de-a lungul vremii și de aceea numai marinarii cu experiență multă și curaj se încumetă pe acolo. Flămânzi de libertate, mulți români au încercat să treacă fluviul înot în perioada comunistă. Unii au reușit, mulți și-au găsit la Cazane mormântul.
Ce sunt de fapt Cazanele?
Cazanele Dunării sunt de fapt porțiunea defileului fluviului între localitățile Dubova și Ogradena, formatăƒ din Cazanele Mari (4 km lungime) și Cazanele Mici (3 km lungime), unde Dunărea trece printre munți, iar lățimea e de doar 180 – 250 de metri. Zona este declarată monument unic al naturii în Europa.
În unele locuri apa este extrem de adâncă, ajungând până la 100 de metri, deoarece debitul apei trebuie să treacă printr-o ”spărtură îngustă”. Mulți poeți și scriitori au menționat în paginile lor ”Dunărea care fierbe” și care nu este doar o metaforă. În aceste locuri curenţii din adâncuri sunt extrem de puternici astfel încât la suprafaţă apa dă impresia de fierbere. Barajul de la Porţile de Fier, care își leagă numele de marile proiecte comuniste, din păcate cu un impact major asupra mediului, a mai încetinit din viteza curentului, care depăşea 5 m/s (18 km/h).
Minunea galbenă și peșterile de basm
Se spune că cei care vor să cunoască cu adevărat Cazanele trebuie să înceapă la Dubova, fostă comunăƒ de pescari tradiționali, care s-a globalizat între timp îndreptându-se încet către miniindustria hotelieră. Dacă vă întrebați cum arată o zi perfectă la Cazane vă spunem secretul: gustați din răcoarea peșterilor Cazanelor Mari, dupăƒ care o luați în aval și trageți la mal după câteva ore de excursie prin anaforele Cazanelor Mici, la o ciorbă pescăească. Oferte nautice în zonă sunt numeroase (plimbarea cu barca, șalupa sau orice altă ambarcațiune doriți) pentru a descoperi frumusețea naturală a muntelui și apei. Și încă un secret: minunea galbenă de la Cazane (un versant întreg acoperit de lalele bănățene de culoare galbenă) o puteți admira doar în aprilie, în Cazanele Mari, pe Ciucaru Mare, versantul malului românesc. Tot aici se găsesc și două peșteri de basm. Ponicova a devenit celebră datorită unor filme românești de success precum ”Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii”, ”Duios Anastasia trecea”, ”Cutia de viteze”. Gaura din munte comunică din Dunăre direct cu DN 57, ceea ce pe timpul comuniștilor a făcut-o ascunzătoarae celor care voiau să fugă înot, în Serbia. Peștera Veterani se află în adâncimea Cazanelor Mari și nu e ușor accesibilă, ajungându-se la ea după o escaladare a versantului pe o potecă abruptă lungă de 50 de metri. Botezată după numele ofițerului care s-a remarcat în lupta împotriva turcilor pe vremea Mariei Tereza, de aici se trăgea cu tunurile în vasele turcești care voiau să treacă Dunărea fără să plătească vama. Legendele despre zona Cazanelor sunt numeroase. Una dintre ele dezvăluie existența unui tunel care leagă malul românesc cu cel sârbesc, pe unde fugeau pe vremuri haiducii. O altă spune că, înainte de marile bătălii, dacii beau apă din Istru, cum numeau ei Dunărea. Sângele le clocotea în vene, că apa Dunării, îi umplea de putere și îi transforma în lupi de neînvins. Chiar nemuritori, spun bătrânii pescari….
Decebal – de veghe la hotare
Decebal – chipul sculptat în stâncă al regelui dac, stă de veghe la hotarul țării, în valea Mraconiei. Este cea mai mare statuie din toată Europa (înaltă de 55 m şi lată de 25), atracţie turistica pentru vasele de croazieră străine care trec Dunărea. A fost sculptată de salvamontişti după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore, în creştetul conducătorului dac fiind înfiptă o cruce subţire din metal. Si despre aceasta cruce există legende, una dintre ele și de fapt cea mai plauzibilă fiind că însemnul creştin marchează locul de unde Decebal a privit intrarea împăratului Traian şi a romanilor în Dacia pe care aveau să o cucerească.
Adrenalină la Dunare
Adevărata zonă hotelieră a Cazanelor se gasește de fapt în golful Ogradena, unde apa Dunării, mică fiind este preferata celor dornici de înot fără pericol. Din păcate nu putem vorbi de o adevarată plajă amenajată, cum există în alte țări pe unde trece Dunărea, infrastructura fiind rudimentară. Totuși, cei dornici au la dispoziție şalupe, bărci cu motor sau cu vâsle care plimbă turiştii contra cost, la orice oră. Marea atracţie o reprezintă plimbarea cu “banana”, importată de pe litoral, dar şi schiul nautic. O alternativă cu adrenalină pentru turiști o reprezintă traseul de pe Ciucaru Mare (un kilometru lungime, se parcurge în aproximativ o oră, cu plecare din Dubova) pentru a admira, de deasupra lor, Cazanele Mari. S-ar putea să vă întâlniți în peșteri cu “turiști nedoriți”, de care ar fi bine să vă feriți, vipere cu corn. Acest şarpe produce un venin foarte periculos, astfel că e recomandabil ca victima să fie transportată urgent la spital, în cazul unei muşcături, pentru a i se administra serul antifidic (antiveninul).
După drumeție și înot, turistul care se respectă nu poate refuza specialitatea locului: saramura de peşte: 200 g peşte, 100 g sos secret şi mămăliguţă. Nu uitați însă că în tot arealul Porţilor de Fier, inclusiv în zona Cazanelor Dunării este instituit regimul de frontieră și ca atare persoanele care tranzitează zona au obligaţia de a avea asupra lor actul de identitate, controalele poliţiştilor de frontieră fiind o practică obişnuită.
Toată clisura Dunării e mărginită de DN 57, şoseaua cu două benzi, astfel că şofatul devine atractiv urmărind cursul Dunării.
http://www.pressalert.ro/









Niciun comentariu: