Conform raportului ONU pe 2013 privind fericirea populației globale, România se află pe locul 90 din 100 în topul celor mai fericite țări din lume. Conform declarațiilor românilor, doar 10 țări ne despart de titlul „cea mai nefericită țară din lume", ocupat în prezent de Regatul Swaziland, din Africa de Sud. Este greu de crezut că față de o astfel de țară suntem mult mai evoluați, dar aproape la fel de nefericiți.
Nefericirea românilor nu este de dată recentă și nici nu pare să treacă repede. În 2011 a fost dat publicității un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în care România a înregistrat cel mai mare procent de nemulțumire între 34 de state din Europa și Asia Centrală. Peste 80% dintre români se declaraseră nefericiți. Studiul a fost realizat în perioada 2006-2010.
Dar ce înseamnă oare fericirea? Pentru unii, fericirea este iluzia împlinirii vieții prin atingerea unor deziderate de tipul „voi fi fericit atunci când …”. Pentru alții, fericirea este greșit egalată cu numărul de bani din cont și nu va putea fi niciodată atinsă cât timp vecinii și prietenii o duc mai bine. Există însă destule studii care arată că cei ce trăiesc cu astfel de impresii se lasă înșelați de niște mituri.
Dar contează să fii fericit? Viața este extrem de grea, iar goana după fericire este una nebunească, în care fiecare alege alt drum. Pentru unii însă este prea mult și prea greu și tot ce își doresc este să fie lăsați în pace să muncească, să mănânce și să se odihnească o zi după alta, până la sfârșit. Studiile arată însă că suntem îndreptățiți să căutăm fericirea, care ne face mai sănătoși fizic și psihic, mai productivi, mai loiali și mai de ajutor pentru societate, scrie Psychology Today.
Biserica, sursă de fericire?
Despre efectele religiei asupra vieții se poartă discuții fără sfârșit. Scepticii argumentează că religia este o metodă de anesteziere a minții, prin care omul devine ignorant și astfel poate fi fericit în mediocritate și inegalitate.
Însă în fața acestor păreri există destule studii care arată că religia promovează fericirea din alte puncte de vedere, în sensul că oamenii găsesc prin religie un scop și un sens în viață, care le dă motivație, pune ordine în haos, răspunde la întrebări existențiale și conferă o perspectivă de ansamblu asupra experiențelor negative și a fricilor existențiale.
Iar tot studiile arată că „ingredientul secret” din toată această ecuație ce rezultă în fericire este mersul la biserică, un loc unde se fac importante legături sociale. Deși în societatea seculară de astăzi cei mai mulți vorbesc despre religie ca despre un sistem de credințe și valori intern, profund personal și intim, la nivel global religia încă se practică în masă, iar ca activitate socială este un mare contributor pentru fericirea celor care o practică.
Un studiu publicat de A. Okulicz-Kozaryn în 2010, în jurnalul Religion & Culture, arată că religia este asociată satisfacției de viață înalte în țările unde majoritatea este religoasă. În țările relativ non-religioase, religia nu pare să aibă o legătură direct cu nivelul satisfacției. Rezultatele sugerează că în țările unde religia are un rol de normă socială, oamenii își construiesc o rețea bogată de cunoștințe, practicând-o în comunitate. Iar această rețea de prieteni și sentimentul că ai valoare în societate sunt ingrediente cheie în găsirea fericirii.
Rezultatele sunt susținute și de alte studii, printre care unul foarte interesant, publicat de autorii D. Cohen-Zada și W. Sander, în Journal of Law and Economics, în 2011. Autorii au examinat efectul anulării „legilor albastre” asupra mersului la biserică și asupra nivelului de fericire. „Legile albastre” sunt cele care interzic fucționarea magazinelor duminica. Ele au fost impuse în mai multe țări, care după un timp au hotărât să renunțe la ele și deci să permită funcționarea magazinelor într-o zi rezervată în majoritatea religiilor pentru odihnă și închinare.
Autorii au observat că printre femei anularea legii a fost asociată cu o prezență mai precară la biserică și cu o scădere a nivelului de fericire. Rezultatele sunt interesante pentru că schimbarea legii nu ar fi trebuit să aibă niciun efect asupra credințelor religioase ale femeilor, însă a avut un impact social, care arată deopotrivă și măsura în care mersul la biserică a devenit strict o activitate socială. Femeile au început să schimbe biserica pentru sesiuni de shopping, rupând și legături sociale, ceea ce a dus în final la scăderea nivelului de fericire. Acest studiu arată destul de clar că, în timp ce mersul la biserică este important pentru o viață satisfăcută, nu poate fi un garant pentru aceasta, mai ales când este o activitate lipsită de substanță.
http://semneletimpului.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu