Universul lui "BUNELU": DESTINAŢII DE WEEKEND Peşterile din Bihor, catedrale subterane ale Pământului, unice în Europa

Pestera Farcu-foto facebook

Nu mai este un secret că Bihorul se poate lăuda cu cele mai frumoase peşteri din România. Apusenii ascund bijuterii unice, care atrag an de an mii de turişti. Strălucirea lor şi peisajul pe care ochiul turistului îl descoperă fac din acestea adevărate catedrale subterane ale Pământului.

Peştera Farcu, unică în România

În anul 1987, în timpul lucrărilor uzuale la mina de bauxită, doi mineri descopereau, accidental, peştera Farcu, singura peşteră cu cristale din România.

Minerul care a văzut prima dată galeria a rămas uimit de frumuseţea cristalelor, dar a conştientizat că locul este în pericol dacă va fi descoperit şi a zidit spărtura. O altă galerie care nimerea în peşteră se afla la 50 de metri. Când au descoperit formaţiunile minerii şi-au dat seama că sunt foarte rare şi sigur sunt valoroase. Aşa că au început să le fure şi să le vândă. Cum atunci nu existau scări mai înalte de şase metri, formaţiunile aflate la înălţime au scăpat.

Au trecut mai bine de 20 de ani până când cavernele acestei peşteri s-au deschis publicului.

Cristalele pe care le deţine fac din Peştera Farcu o adevărată bogăţie a României, şi asta pentru că este unică în ţară şi printre puţinele din lume. Priveliştea din interiorul peşterii îţi taie răsuflarea. În toţi anii în care a fost închisă jefuitorii de cristale au distrus o bună parte din formaţiunile de cristale. Din fercire nu au ajuns la cele mai frumoase.

Lungimea peşterii este de numai 250 de metri, fiind printre puţinele din lume în care se îmbină vizita minieră cu vizita turistică Accesul în mină se face parcurgând 250 de metri de galerie minieră, urmând traseul enigmatic şi emoţionant al trenuleţelor care cărau odinioară bauxita spre suprafaţă. Odată ajunşi în peşteră, admirăm formaţiuni de cristale formate într-un cadru extrem de restrâns. Pot fi văzute libelule din cristale transparente şi cristalite crescute ca formaţiunile de corali. Peştera încântă privirea cu minunatele cristale de calcit, translucide şi unice care-i împodobesc pereţii, culminând curezervaţia de cristale.

Acestea cresc în toate direcţiile, precum firele de păr, lucru care nu poate fi explicat. Pentru a proteja cât mai mult aceste rarităţi, vizitarea galeriilor se va face de către grupuri restrânse. Cristalele, vechi de peste 150.000 de ani, sunt unice în primul rând pentru că s-au format într-un spaţiu extrem de restrâns, iar în al doilea rând, datorită formelor pe care acestea le au.

„Peştera Farcu oferă o experienţă inedită prin faptul că se intră în măruntaiele pământului pe aceste galerii vechi de exploatare a bauxitei, care acum sunt aduse în starea de a fi parcurse de omul obişnuit. Totodată, oferă unicitatea descoperirii creşterii cristalelor trasparente”, ne-a mărturisit Tudor Rus, directorul tehnic al Peşterii Farcu.

Administraţia locală este conştientă de faptul că promovarea unui un astfel de obiectiv turistic aduce câştig comunităţii, tocmai de aceea primăria Roşia se implică în proiectele Centrului de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor.

“Ne-am gândit la amenajarea unor spaţii comerciale în jurul acestui obiectiv turistic. Ştim că s-au furat multe formaţiuni din peşteră, motiv pentru care am făcut apel la recuperarea lor, şi în prezent, la mine pe birou se găsesc o parte dintre formaţiunile luate în urmă cu câţiva ani. La unele dintre ele le-am şi găsit locul”, ne-a spus Florin Bonca, primarul comunei Roşia.

Este singura peşteră dn România unde accesul se face printr-o galerie minieră. Este amenajat şi un muzeu minier cu toate utilajele cu care lucrau mineri la sfârşitul anilor 1990.

Vizitarea durează 30 de minute, iar biletul de intrare costă 10 lei pentru copii şi 15 lei pentru adulţi, peştera fiind deschisă de lunea până duminica.

Peştera Meziad, catedrala subterană a Pădurii Craiului

Locuită de om încă din preistorie, Peştera Meziad, situatăîn comuna bihoreană Remetea, a devenit, din primii ani ai secolului XX, unul din cele mai căutate obiective turistice ale judeţului Bihor. Acest fapt se datorează dimensiunilor sale impunătoare şi neobişnuitei sale bogăţii de formaţiuni, urmelor de locuire umană ce au dăinuit aici din paleolitic şi neolitic

Peştera Meziad este una dintre cele mai interesante din Europa de Est, cu săli imense şi accesibile. Pe lângă multitudinea de stalactite şi stalagmite, se află şi urme ale omului preistoric.

Ani la rând a fost considerată cea mai mare peşteră din România. Impresionează încă de la intrare, când marele portar, care se ridică la 15 metri înălţime, te invită să-i treci pragul. Odată ajuns în interiorul peşterii nu ai cum să nu rămâi mirat la vederea sălilor imene.

Comparată cu o catedrală gotică subterană, Peştera Meziad este una dintre peşterile de excelenţă ale României. Spaţiile interioae generoase cu arce şi poduri naturale, bogăţia de formaţiuni au atras oamenii încă din preistoric. Peştera a fost locuită atât de oamenii primitivi, cât şi de urşii cavernelor. De curând, în peşteră a fost descoperit un craniu uman de peste 6.500 de ani.

Peştera are o lungime de 7.000 de metri, din care, turistic, au fost amenajaţi 1.500 de metri. Traseul porneşte de sub un portal impresionant prin formă şi frumuseţe şi trece prin apropierea coloniilor ce adăpostesc 13 specii de lilieci din cele 26 existente în România. Contrar tuturor legendelor, liliecii nu reprezintă un pericol pentru turişti.

Stalactitele şi stalagmitele de mari dimensiuni, sunt de-a dreptul fascinante, în timp ce iluminatul modern pune bine în evidenţă spaţiile din interior.

Amenajarea este concepută în aşa fel încât să existe cât mai puţin deranj, să se strice foarte puţin din mediul natural. Luminarea s-a făcut pentru a păstra frumuseţea şi farmecul subteran al peşterii fără să fie deranjate siturile de lilieci. Au fost refăcute balustrade, trepte, punţi, iar iluminarea traseului se face cu un sistem bazat pe tehnologia “Show caves lightning systems”, cu lămpi LED.

În anul 1921 peştera a fost vizitată de către o echipă de speologi din care făcea parte şi renumitul speolog Emil Racoviţă.

Vizita durează 40 de minute, iar preţul unui bilet pentru adulţi este de 15 lei , iar pentru copiii de 10 lei. La ieşire sunt două tiroliene unde turiştii pot să-şi consume adrenalina.

Atât la peştera Farcu cât şi la Peştera Meziad accesul se poate face de pe Drumul Naţional 76 Oradea-Deva. Odată ajunşi în centrul oraşului Beiuş, facem stânga, iar la 9 kilometri dăm de comuna Remetea. Ajunşi în centrul satului cu acelaşi nume, facem drapta pentru a ajunge la Peştera Meziad, sau ne continuăm drumul până în comuna Roşia pentru a ajunge la Peştera Farcu. Până la prima peşteră mai avem de parcurs aproximativ 9 kilometri, în timp ce până la peştera cu cristale mai avem aproximativ 12 kilometri. În ambele cazuri drumul este asfaltat. O altă variantă ar fi şoseaua E 60,Oradea-Cluj, unde în dreptul localităţii Borod, se desprinde drumul judeţean 764 D, drum asfaltat ce parcurge localităţile Bratca, Damiş, Roşia, Căbeşti, Remetea.