Cele mai frumoase locuri din Munţii Parâng

Yahoo News România începe o campanie pentru promovarea turistică a unor obiective turistice formidabile din Munţii României. În fiecare zi, vom prezenta o listă de obiective din diverse grupe muntoase ale ţării. Cum Transalpina a fost deschisă de curând, începem cu Munţii Parâng, din Meridionali.

Dacă vă place campania noastră, vă invităm să vă alăturaţi comunităţii noastre de cititori de pe pagina de Facebook.
1...

1. Singurul vârf muntos din Parâng care trece de 2.500 de metri, Parângul Mare (2.519 m) este al patrulea cel mai înalt vârf din România. Este, totodată, cel mai înalt vârf din România care nu este în Munţii Făgăraş.

   Vârful poate fi vizitat urmând un traseu marcat cu bandă roşie ce porneşte din Complexul turistic Parâng ori un altul, marcat identic, care porneşte din Obârşia Lotrului şi include şi o trecere pe la lacul Gâlcescu.

2...În zona Munţilor Latoriţei găsim trei superbe cascade (Moara Dracilor (foto), Boroncioaia şi Apa Spânzurată). Prima, situată pe râul Latoriţa de sus, are o înălţime de 25 de metri. Tot 25 de metri are şi Boroncioaia, situată pe Latoriţa de jos. Nu există niciun traseu marcat spre aceste superbe cascade, dar oamenii locului ştiu să vă ghideze.

Cascada Apa Spânzurată, înaltă de 35 de metri, se află pe Cheile Latoriţei şi poate fi admirată chiar şi din maşină. Obiectivul se află pe drumul de acces către Complexul Turistic "Tudor Petrimanu".

3..Situat la 1925 de metri altitudine, lacul Gâlcescu (sau Câlcescu) se află la câteva ore de mers de superba şosea montană Transalpina. Este înconjurat de alte 10 lacuri mai mici, iar imaginea tuturor acestor lacuri, văzute de pe creastă, este fabuloasă.Mai multe despre acest lac şi informaţii despre câteva trasee fabuloase în Parâng, găseşti înacest articol.



4...Aflată la aproximativ patru ore de mers cu maşina de Bucureşti, Peştera Polovragi este una dintre cel mai mari şi mai misterioase cavităţi stâncoase din România. Speologii sunt siguri că peştera are peste 10,3 kilometri şi încă nu sunt siguri că i-au dat de capăt. Există chiar o teorie potrivit căreia o ieşire din peşteră ar fi tocmai la Sarmisegetuza, în Transilvania. Vizitabilă este doar o porţiune de circa 900 de metri, de-a lungul căreia pot fi vizitate numeroase obiective.

Amintim de scaunul lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul; cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga, pictura realizată de către un călugăr în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii; Izvorul Speranţelor, din spatele căruia se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe; Bolta însângerată; Camera Albă; Bolta Divină. 

Autorul bizarului desen de care am amintit mai sus este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietăţile subpământene, vreme de şaşe luni.

5...Aflată în comuna gorjeană Baia de Fier, Peştera Muierii are o lungime de 7 kilometri şi este dispusă pe patru niveluri. Deşi o mică parte din peşteră este deschisă publicului, în ea pot fi admirate minunate stalactite, stalagmite şi coloane, precum şi o "Stâncă Însângerată", această fiind numită astfel datorită scurgerilor oxidului de fier pe suprafaţa rocii, şi "Cascade împietrite".

În Cupola peşterii, înaltă de 17 metri, se află şi o colonie de lilieci. În peşteră au fost descoperite resturi umane vechi de 30.000 de ani, dar şi urşi de cavernă complet pietrificaţi.

6...Construirea Transalpinei a transformat Rânca într-o mare staţiune montană, cea mai vizitată din întreaga regiune a Olteniei. Staţiunea se află la circa 63 km de Târgu Jiu, la 100 km de Râmnicu Vâlcea şi la 130 km de oraşul Hunedoara. În ciuda aspectului de şantier care ştirbeşte imaginea staţiunii de ani întregi, Rânca atrage prin priveliştile formidabile şi, iarna, prin pârtiile sale de schi, perfecte pentru cei care vor să înveţe acest sport. 

Vara, prin pădurile şi pe crestele din apropierea staţiunii se poate merge la cules de mure, zmeură şi afine. Tot vara, dar şi la începutul toamnei, pădurile din zonă sunt cutreierate de căutătorii de ciuperci, hribii fiind vânduţi pe bani buni la centrele de colectare.

7...Transalpina (marcată pe hărţile rutiere ca DN 67C) este cea mai înaltă şosea montană din România (atinge 2.145 de metri în pasul Urdele). Drumul face legătura între oraşele Novaci şi Sebeş, din Gorj, respectiv Alba. Şoseaua montană, lungă de aproape 150 km, trece prin 4 judeţe (Gorj, Vâlcea, Sibiu şi Alba) şi traversează Munţii Parâng de la sud la nord. Drumul trece la mică depărtare de câteva vârfuri importante din Parâng, cum ar fi Dengheru (2.084 m), Păpuşa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) şi Muntinu (2.062 m).

8...Lacul Petrimanu şi Lacul Vidra (foto). Ambele sunt lacuri de acumulare, iar primul îl alimentează pe cel de-al doilea. Petrimanu se află la 1130 m altitudine şi se întinde pe un suprafaţă de 17 hectare. Apa ajunge în lacul Vidra printr-o galerie subterană din Munţii Latoriţei. Lacul Petrimanu este extrem de bogat în păstrăv. 

Uriaşul lac de acumulare Vidra, întins pe 1240 de hectare, asigura alimentarea cu apa a unei hidrocentrale subterane cu o capacitate uriaşe, de 510 MW. Lacul are o lungime de 8 km şi o lăţime maximă de 1,4 km, fiind adesea folosit de loturile de canotaj şi kaiac-canoe ale României.

 https://ro.stiri.yahoo.co