Sunt atât de mulţi oameni care pe reţeaua de socializare Facebook îţi sunt cei mai buni prieteni, pot vorbi cu tine pe chat câte doreşti şi îţi dau Like la fiecare poză pe care ţi-o încarci, dar care în realitate nici măcar nu se uită la tine. Sau dacă se uită, o fac cu o faţă serioasă care îţi îngheaţă inima, dar sunt din aceia care ştiu să zâmbească frumos cu toţi dinţii în pozele de pe Facebook. Aceşti oameni îşi rezervă zâmbetul şi conversaţiile cu tine doar pe net, că e la modă. Dar în realitate ori te salută când au chef, ori nu te salută deloc. Sunt destul de deranjată de astfel de oameni care îţi sunt prieteni doar pe Facebook, care ar face orice pentru tine în spaţiul virtual, dar în realitatea crudă a vieţii îţi dau Ignore. Uneori stau şi mă gândesc că poate e normal aşa. Că viaţă virtuală e diferită faţă de cea reală şi că între cele două lumi sunt diferenţe. Poate că eu greşesc, că sunt de modă veche. Dar totuşi tind să cred că suntem falşi. Atât de falşi, încât am ajuns să ne vorbim numai pe chat că în realitate nu avem timp s-o facem şi nici nu ne prea suportăm. Sunt persoane care în realitate nici măcar nu se uitau la tine, dar pe Facebook te complimentau până la nori. Sunt persoane care îşi ascund adevărata faţă sub poze editate şi sub zâmbete false. Şi... suntem "prieteni".
Ne comentăm pozele, ne dăm zeci de like-uri(ciudat, chiar şi unora care postează doar un punct), ne afişăm toată viaţa personală pe perete ca s-o vadă toată lumea şi nu ne interesează de cei "ce ne invidiază şi ne bârfesc pentru că văd în noi ceea ce ei nu vor fi niciodată."
În general lumea lui Facebook este o lume destul de falsă. Sunt destui de puţini aceia care îşi folosesc contul în alte scopuri decât proslăvirea propriei persoane, sunt rari aceia care chiar îşi doresc să lase ceva bun în urma lor chiar şi prin contul de Facebook. Poate că pe loc nu ne gândim prea mult la ceea ce postăm, la ceea ce dăm like sau la ce comentăm, poate că ne întindem în chat-uri interminabile în văzul tuturor doar ca să arătăm tuturora cine suntem şi ce putem face şi credem că facem bine. Arătând însă prea mult din tine pe facebook oricui, te vei trezi cândva că nu mai ai ce arăta unor oameni deosebiţi.
Poate că ar trebui să fim mai prieteni în realitate decât suntem pe facebook. Ar trebui să zâmbim mai des oamenilor decât aparatului foto. Şi dacă postezi ceva, postează constructiv.. nu doar ca să te afli în treabă. Nu fiecare sentiment, nu fiecare gând, nu fiecare haină cumpărată sau ultimul local vizitat. Să ştii că majoritatea like-urilor şi comentariilor pe care le vei primi pe facebook vor fi false. Vor fi de faţadă. Caută lucrurile reale, nu cele virtuale. Pentru că prietenii de pe facebook îi ştergi printr-un singur click, conversaţiile la fel. Investeşte în ceva ce rămâne, nu într-un cont de facebook pe care ţi-l poţi şterge oricând. Şi uite aşa dispari din lumea pe care ţi-ai creat-o cu atâta migală.
http://www.intrebarileinimii.blogspot.ro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu