Buzduganul de la Vulcan

Marcup Ferencz 09.04.1856-17.06.1905 inginer sef la Uzinele de Fier Hunedoara.Sub indrumarea lui a fost turnat

 Buzduganul de la Zeicani, jud. Hunedoara
În anul 1442 o armată Turcă de 80000 de soldaţi a invadat Transilvania. Iancu de Hunedoara cu o armată de 15000 de soldaţi a învins armata turcă. În amintirea acestui eveniment au inaugurat acest monument în forma unui buzdugan de 4 m la Zeicani, Hunedoara pe 6 Septembrie 1896 cu următorul text în limba maghiară: "Pe 6 Septembrie 1442, Iancu de Hunedoara în această strâmtoare a spulberat armata de 80000 de soldaţi al lui Sehabeddin.

 Acest monument a fost ridicat în judeţul Hunedoara pentru comemorarea a 1000 de ani de la cucerire" Monumentul a fost proiectat de inginerul şef al Uzinelor de Fier din Hunedoara, Markup (din alte surse Márkusz) Ferencz. Monumentul de la Zelcani, Hunedoara avea o pereche ridicată cu doar o zi în urmă pe 5 Septembrie 1896 la Vulcan, jud. Hunedoara.
 Buzduganul Hunedorean a fost distrus la începutul anilor 1990 de necunoscuţi, iar buzduganul turnat din fier a fost furat. Partea de mijloc al monumentului cu descrierea în limba maghiară a fost transportat la muzeul judeţean din Hunedoara

Inaugurarea monumentului

Aşa cum reiese din documente , familia Cândea ( Kendeffy) a stăpânit pe lângă teritoriile din Ţara Haţegului şi teritorii în Depresiunea Petroşani. Istoria familiei Cândea se leagă de cnezatul Râu de Mori aşezat pe valea Râului de Mori şi a Sibişelului în parea sudică a Ţării Haţegului. Cnezatul era format din 13 sate , stăpânite de cnezii din Râu de Mori. Se cunosc cinci generaţii ale familiei cneziale Râu de Mori, a Cândeştilor până la 1394.

Un exemplu concludent cu privire la urcuşul unei familii cneziale este al Cândeştilor , care reuşesc o carieră strălucită , ridicată la poziţii superioare în ierarhia cnezială mai întâi , nobiliare în sec XIV şi care exercită drept de posesiune suprapusă peste cnezii celor 13 sate din acest cnezat.Ridicarea spectaculoasă a Cândeştilor continuă în sec. XV când sunt confirmaţi în stăpânirile lor şi sunt scutiţi de obligaţii faţă de visteria regală . Împletirea destinului lor cu al lui Iancu de Hunedoara le-a asigurat ascensiunea până aproape de treptele superioare ale ierarhiei nobiliare. 

Familia este amintită sub numele maghiarizat , Kendeffy.Între atributele nobiliare ale familiei era şi dreptul la blazon, lance şi flamură. Blazonul Cândeştilor era un scut pe care era reprezentată o coroană cu trei spini din care ieşea un personaj cu plete lungi , pe cap purtând căciulă ,iar în mâini arc şi săgeată.

Familia cnezială Cândea (Kendeffy) este ctitoarea grupului de monumente din zona satului Râu de Mori: biserica, castelul nobiliar, o curte cnezială în satul Suseni, şi cetatea Colţ. Exceptând biserica majoritatea celorlalte costrucţii astăzi se află în stare de ruină. Construcţia care trebuie inclusă în traseul oricărui turist care vizitează Munţii Retezat este cetatea Colţ, principala mândrie a văii Râuşorului. În zilele senine silueta i se distinge de la mare distanţă, din mijlocul depresiunii Haţegului. Punctul cel mai atractiv al ei,turnul-locuinţă, stă şi acum pe pintenul semeţ de piatră de la care îi vine şi numele „Colţ” fixat în istorie. 

Pentru a ajunge la ea , înaintea podului rutier , peste care se vede mănăstirea, sunt de urmat potecile de pădure care se desprind către stânga .Fără marcaje , drumul poate dura aproximativ o jumătate de oră. Chiar dacă ansamblul s-a degradat prin prăbuşirea în hăuri a unor curtine , resturile de ziduri , poziţia maiestoasă şi renumele familiei Kendeffy au cotribuit din plin la geneza unor poveşti romantice , ajunse în marea literatură.Cea mai cunoscută rămâne versiunea lui Jules Verne „Castelul din Carpaţi”.

Istoria familiei se leagă de locurile din Valea Jiului prin monumentul „Buzduganul de la Vulcan”. Pasul Vulcan din vremuri străvechi a fost o cale de comunicaţie între Transilvania şi Ţara Românească. Până la deschiderea drumului pe defileul Jiului la începutul sec.XX legătura între Transilvania şi Oltenia se făcea prin acest pas. Tot în această zonă au avut loc încercări de pătrundere din partea turcilor în Transilvania. În 1455 încercarea unei armate otomane a fost respinsă de armata transilvăneană condusă de un căpitan a lui Iancu de Hunedoara , Nicolae Kendeffy, care a căzut în luptă. În memoria acestuia în 1896 comunitatea hunedoreană a ridicat un monument sub formă de buzdugan în localitatea Vulcan . 

Acesta a fost sfinţit la 5 septembrie 1896 în prezenţa oficialităţilor şi a unui număr mare de localnici. În anul 1918 monumentul a fost dărâmat şi apoi reinstaurat în 1937. Monumentul având o inscripţie în limba maghiară a stat la intrarea spre pasul Vâlcan până în 1987 când cu ocazia modernizării drumului a fost definitiv îndepărtat.

BIBLIOGRAFIE

Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. II, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1979, p. 302-303

Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol.III, Ed. Dacia Cluj-Napoca

1986, p. 437-438, 496

Adrian Andrei Rusu, Ileana Burnichioiu , Monumente medievale din Ţara

Haţegului, Ed. Mega, 2008

 

 

 

http://www.zsil-volgye.ro/