- Cele patru puncte mortale de pe traseele din Ceahlău
Deşi nu se înscrie în munţii de peste 2.000 de metri din ţară, în masivul Ceahlău temperaturile resimţite de corpul uman pot ajunge şi la -100 de grade Celsius.
Condiţiile atmosferice din ultimele zile, în care vântul a înregistrat în anumite zone ale ţării şi 70-80km/h, au intensificat senzaţia de frig resimţită de oameni. Una dintre informaţiile prezentate periodic de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) este „harta indicelui de răcire“, o măsură a temperaturii pe care o simte omul în anumite condiţii.
În weekendul trecut, vineri, 6 decembrie, la prânz, pe vârful Toaca din Ceahlău (1.904 metri) au fost resimţite, conform datelor ANM, -74 de grade Celsius, deşi temperatura aerului era de -13,5 grade Celsius. Spre seară, s-a înregistrat un indice de răcire de -66 de grade Celsius, tot la -13,5 grade. Pe vârfuri cu mult mai înalte din ţară, valorile au fost mai reduse. Spre exemplu, pe vârful Omu (2.505 metri) s-au resimţit sâmbătă -51 de grade Celsius. „Sunt situaţii frecvente cu -20 de grade în termometre, iar dacă bate vântul se poate ajunge şi la un indice de răcire de -100 de grade Celsius“, explică Dan Miron, şeful staţiei meteo de pe vârful Toaca.
Îngheţi în mai puţin de un minut
Temperatura resimţită de om în condiţii de ger combinate cu vânt este una din preocupările de câţiva ani ale şefului Salvamont Neamţ, Raul Papalicef. „Noi de peste zece ani lucrăm cu un indicator denumit «wind chill», după termenul folosit de armata americană. Acesta reprezintă puterea de îngheţ a vântului asupra celulei biologice“, spune Raul Papalicef.
„Dacă temperatura scade până la -32 de grade, iar viteza vântului are o medie de 48-50 km/h, echipele vor fi expuse la o temperatură de aproximativ - 58 de grade Celsius, la care suprafeţele de corp neprotejate îngheaţă în 30 de secunde. Rata de supravieţuire nu depăşeşte 60 de minute“, arată Papalicef.
Muntele Ceahlău devine periculos în aceste condiţii. „Situaţia este generată de poziţia muntelui şi de faptul că vântul se loveşte de pereţii stâncoşi şi se accelerează“, a precizat şeful staţiei meteo Toaca.
„Pe traseul de la Durău spre cabana Dochia, un punct de risc este la «curmătură», o porţiune de circa 100 de metri, la nord de Cuşma Dorobanţului, care trebuie străbătută în 4, maximum 5 minute. O altă zonă cu risc este în şaua Panaghiei, în dreptul cabanei meteo. Aici e vorba de numai 60 de metri expuşi în culoarul de vânt. Alte două porţiuni sunt în şaua Lespezi, respectiv o zonă care urcă prin jnepeniş spre cabana Dochia, venind pe traseul Lutul Roşu“, spune Papalicef.
Cele patru zone riscante din Ceahlău
Cuşma Dorobanţului - zona „curmătură“
Şaua Panaghiei, în dreptul cabanei meteo
Şaua Lespezi
Zona de jnepeniş spre cabana Dochia (pe traseul Lutul Roşu)
Cum să supravieţuieşti pe munte iarna
Turiştii care vor să urce pe Ceahlău în sezonul de iarnă trebuie să se informeze despre situaţia din masiv, iar dacă sunt emise coduri de avertizare de vânt puternic, indicat ar fi să nu se aventureze în ascensiune. Din luna decembrie, traseele accesibile sunt cele aflate în afara culoarelor de vânt, respectiv Jgheabul cu Hotar sau Lutul Roşu (cu excepţia zonei de ieşire spre Dochia, pe o porţiune de circa 200 de metri).
Salvamontiştii spun că de evitat sunt traseele prin Poiana Maicilor, unde se formează troiene, la Stănile, cel mai expus în vânt, şi mai ales traseul Durău - Cascada Duruitoarea, unde cad bucăţi de gheaţă sau de pietre. „De preferat este ca urcarea să se facă de dimineaţă, deoarece atunci atmosfera e mai calmă. Seara, efectele fizice sunt amplificate, iar masele de aer încep să-şi intensifice activitatea. În plus, după ora 16.00, scade vizibilitatea, iar în decembrie se lasă brusc un întuneric greu de pătruns după ora 17.00“, spune Raul Papalicef.
La astfel de ascensiuni nu trebuie să lipsească ochelarii de vânt, deoarece cristalele de gheaţă pot produce orbirea. Un alt sfat este să nu scoateţi mănuşa din mâini în condiţii de vânt puternic, chiar dacă sună telefonul. Nu în ultimul rând, trebuie solicitată imediat asistenţa echipajelor la numărul „0 salvamont“, în cazul în care apar probleme. Apelul este direcţionat spre Dispeceratul Naţional Salvamont, care trimite echipele spre locul de unde s-a cerut ajutor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu