Radio Bunelu

Stațiune de interes național omisă! Geoagiu, Straja și ipotetica stațiune Șureanu – Petrila, singurele cuprinse în Masterplanul investițiilor în turism



Nici Parângul, nici Pasul Vâlcan – zonele montane unde cu ani în urmă au fost demarate proiecte de dezvoltare a domeniilor schiabile – nu sunt incluse în Masterplanul investițiilor în turism aprobat de guvern. Pentru județul Hunedoara se regăsesc doar Geoagiu, Straja și partea de Șureanu ce ține administrativ teritorial de Petrila, un proiect de care se vorbește de ani de zile.
O spune clar ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, într-un răspuns la o întrebare formulată de senatorul Carmen Eleonora Hărău.
În conformitate cu prevederile HG 558/ 2017 privind aprobarea Programului pentru investiții în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism sunt incluse și proiecte propuse de unități administrativ – teritoriale din județul Hunedoara, respectiv: Amenajare zonă de agrement, orașul Geoagiu; Schi în România, stațiunea Straja, municipiul Lupeni; Dezvoltarea și extinderea ”Domeniului Schiabil Șureanu”, orașul Petrila”, se arată în documentul semnat de ministrul Trif.
Pe de altă parte, sumele necesare ce ar trebui alocate din bugetul Ministerului Turismului sunt nesigure, în sensul că ”se alocă în limita fondurilor prevăzute anual cu această destinație” și doar în baza documentațiilor stufoase pe care administrațiile publice locale trebuie să le depună la autoritatea care finanțează programele.
Stațiune de interes național omisă!
Cel puțin interesant este faptul că din acest Masterplan a fost omisă stațiunea Parâng, care, împreună cu municipiul Petroșani, a fost declarată stațiune de interes național. În Parâng se derulează un amplu proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, cu finanțare de la bugetul de stat și bugetul local. Cu alocații bugetare practic nule în ultimii ani, până acum, proiectul care vizează dezvoltarea turismului în Parâng a fost realizat doar în proporție de 20%, deși lucrările au început prin 2009.
Lucrările propriu – zise privind dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng a fost câştigată de asocierea de firme formată din Kranz Eurocenter Piteşti – Acomin Cluj şi Doppelmayer Austria.  Potrivit proiectului aprobat, domeniul schiabil din  Parâng ar urma să se întindă pe o suprafaţă de 150 hectare şi ar urma să aibă 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroşani şi staţiunea montană Parâng ar trebui amenajată și  o telegondolă. Numai că, puține lucruri s-au realizat în realitate, în condițiile în care finanțarea  a venit în ultimii ani cu mari sincope.
Chiar și așa, primarul Tiberiu Iacob – Ridzi nu își face mari griji în ceea ce privește neicluderea Parângului în Masterplanul investițiilor în turism și spune că acest lucru se poate întâmpla și ulterior.
Probabil pentru că nu am avut terenul de la Romsilva, noi am fost cumva în stand-by. Mă găsesc că acesta este motivul. Dar oricum, dacă noi obținem terenul, în Masterplan te poate include printr-o ordonanță de Guvern. Nu îmi fac griji foarte mari că nu sunt prins în Masterplan”, a declarat primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi.
Pe de altă parte, sunt informații conform cărora Ministerul turismului este dispus să bugeteze în continuare proiectul, dar numai după rezolvarea situației juridice a ternului pe care ar urma să fie construit o nou instalație de transport. Terenul aparţine celor de la Romsilva şi este solicitat de Primăria Petroşani pentru amenajarea unui nou telescaun, TS4. Iar acum se lucrează la refacerea documentației pentru terenul pe care ar urma să fie amplasată instalația, lucrarea de scoatere din fondul forestier aflându-se cumva pe ultima sută de metri.
Mai sunt niște mici completări care trebuie făcute, după care o vom depune pe circuit la Romsilva și eu zic că în maximum 2-3 luni de zile vom avea răspunsul. Dacă aprobă, atunci lucrurile se schimbă total”, a mai spus edilul.
Nici Pasul Vîlcan nu este inclus în mastreplan, deși și pentru această stațiune a fost aprobat un generos proiect de dezvoltare. Zona nu are însă statut de stațiune de interes național sau local.
Carmen COSMAN – PREDA

De ce este Pasul Vâlcan o staţiune unică în România. Cu telegondolă de opt milioane de euro, dar fără pârtii, s-au găsit soluţii extreme pentru turişti



Pasul Vâlcan.  Ianuarie 2019. FOTO: Daniel Guță.  ADEVĂRUL.  21

Zona turistică Pasul Vâlcan a fost dotată din 2011 cu telegondolă de opt milioane de euro, însă pentru a aduce turişti, staţiunea avea nevoie de mai multe pârtii de schi. Problema a fost rezolvată într-un mod inedit.

Pasul Vâlcan s-a animat în această iarnă mai mult decât în cele din anii trecuţi. După primele ninsori, cele două pârtii mici din zona turistică au fost amenajate, iar teleschiurile lor au fost puse în funcţiune. La sfârşit de săptămână, sute de oameni urcă în fiecare zi pe munte pentru a se bucura de timpul liber. Una dintre distracţiile turiştilor este să coboare cu săniile şi schiurile pe şoseaua Pasului Vâlcan, închisă pe durata iernii şi transformată de localnici într-o adevărată pârtie, de aproape patru kilometri. În zona de agrement oamenii ajung urcând cu telegondola.


 Plătesc 10 lei pentru o călătorie dus-întors şi 7 lei pentru o urcare. Senzaţii tari la coborâre Cursa durează aproximativ 15 minute, iar la sosirea în Pasul Vâlcan, oaspeţii sunt întâmpinaţi de priveliştile de basm ale crestelor înzăpezite ale masivului. În vale, dincolo de păduri pot vedea panoramele oraşelor Lupeni şi Vulcan.

Cele câteva case de vacanţă modeste din staţiune sunt cel mai adesea închise, iar localurile de agrement lipsesc. Turiştilor le rămâne să se bucure de zăpadă şi de plimbarea pe munte într-o atmosferă relaxantă. Coborârea oferă senzaţii tari celor care aleg să renunţe la confortul telegondolei. 

Până la baza telegondolei sunt circa patru kilometri de şosea, acoperiţi cu un strat consistent de zăpadă, pe care schiorii şi conducătorii săniilor trebuie să fie foarte prudenţi. Le ies în cale o mulţime de serpentine şi de pante cu înclinaţia de până la 21 la sută. Din loc în loc, pot fi văzute rămăşiţe ale săniilor de plastic distruse la coborârile prea aventuroase. „Pârtia” trece pe sub telegondolă şi traversează o pădure întinsă oprindu-se la bariera prin care se interzice accesul maşinilor pe ea.

Pasul Vâlcan.  Ianuarie 2019. FOTO: Daniel Guță.  ADEVĂRUL.  14

Telegondola de opt milioane de euro

 Telegondola din Pasul Vâlcan a fost inaugurată în februarie 2011, în prezenţa fostului ministru Elena Udrea, al Turismului şi al Dezvoltării Regionale. Achiziţia şi amenajarea ei au costat aproape 33 de milioane de lei, fonduri alocate de Ministerul Turismului, în perioada 2009 – 2012. La punerea în funcţiune, instalaţia a fost anunţată drept cea mai mare investiţie în turism realizată în Valea Jiului după 1990. 

Telegondolei de opt milioane de euro i-a urmat încă o investiţie care oferea motive de optimism localnicilor. Consiliul Jueţean Hunedoara a obţinut fonduri de la Uniunea Europeană pentru modernizarea drumului judeţean de patru kilometri, din parcarea de la poalele muntelui până în Pasul Vâlcan. Peste 12 milioane de lei au fost oferiţi pentru modernizarea şoselei Vulcan – Pasul Vâlcan, iar investiţia a fost inaugurată în toamna anului 2014.



Drum nou prin Pasul Vâlcan 
Anul trecut, au fost construiţi încă patru kilometri de şosea în Pasul Vâlcan, pe crestele masivului. Drumul Judeţean 664 a fost asfaltat din zona de agrement până la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj. Din vârful muntelui, continuă cu un drum de pământ şi piatră, aproape inaccesibil, care coboară spre localitatea Schela (judeţul Gorj), aflată la circa 20 de kilometri. Deşi se opreşte pe crestele Masivului Vâlcan, într-un loc îndepărtat de civilizaţia urbană, autorităţile din municipiul Vulcan i-au dat şoselei o importanţă turistică, mizând pe istoria bogată în evenimente a zonei.

 La capătul şoselei de munte se văd urmele tranşeelor săpate în Primul Război Mondial, când Pasul Vâlcan şi Valea Jiului au fost locurile unor bătălii crâncene între Armata română şi Armatele germană şi austro-ungară. Mai multe tranşee au fost reamenajate, iar sârma ghimpată, tunurile vechi de peste un secol şi alte dispozitive militare au reapărut în preajma lor, oferind oaspeţilor priveliştea unui front de luptă părăsit.



În urmă cu doi ani, în Pasul Vâlcan, aflat la 1621 metri altitudine, a fost ridicat un complex statuar dedicat eroilor din Primul Război Mondial, care cuprindea o cruce, dar şi busturile generalilor Ion Culcer, Dumitru Cocorăscu, precum şi al regelui Ferdinand I. La sfârşitul lunii august, aici au mai fost dezvelite alte patru busturi: al reginei Maria, al Ecaterinei Teodoroiu, al generalului Ion Dragalina, comandantul Armatei I Valea Jiului şi al locotenentului Emil Popovici, comandantul Companiei 11 – Gorj, distins în bătăliile din Valea Jiului.


Locul legendar 

Pasul Vâlcan, o veche trecătoare din Carpaţi, situată la altitudinea de peste 1600 de metri, face legătura dintre Depresiunea Petroşani şi Oltenia. Zona a fost în trecut, până la construcţia şoselei prin Defileul Jiului, o importantă cale de acces a Ţării Haţegului şi a Transilvaniei spre nordul Olteniei. Prin Pasul Vâlcan a trecut Mihai Viteazul pentru a ajunge în Viena, în anul 1600, iar potrivit legendei, în locul numit Poiana lui Mihai, voievodului i-ar fi murit calul din cauza efortului. În prezent, Pasul Vâlcan tinde să devină o staţiune turistică, care atrage prin frumuseţea peisajelor montane. Zona este amintită şi de scriitorul Jules Verne, în romanul său „Castelul din Carpaţi”.
  

Sursa: https://adevarul.ro/locale

Transilvania Downhill revine în Pasul Vâlcan



Transilvania Downhill revine în Pasul Vâlcan. Competitia internationalã se va desfãsura în luna iulie.
Dupã succesul rãsunãtor de anul trecut, organizatorii competitiei revin în Valea Jiului. Micuta statiune montanã va fi, din nou, luatã cu asalt de iubitorii sporturilor extreme.  Competitia va avea loc în perioada 22 – 25 iulie, iar biletele se pun în vânzare în data de 8 februarie.


Pe traseul de trei kilometri ai soselei de munte, sportivii pot atinge viteze de peste 120 km/h. Urcarea la linia de start o vor face cu telegondola.  Anul trecut, în Pasul Vâlcan a fost doborât recordul de vitezã. Pe drumul spre Pasul Vâlcan a fost stabilit un nou record mondial, de 114 km/orã. Noul record de vitezã înscrie drumul în categoria celui mai bun drum din lume pentru practicarea longboardului.
Monika BACIU


Sursa: http://cronicavj.ro/