Radio Bunelu

Aninoasa - Oraşul salvat din faliment unde nimeni nu vrea să muncească. „Când aud de salariul minim zic: nu venim pentru aşa ceva. Vor salariu imens şi muncă puţină”



Unul dintre cele mai sărace oraşe ale României trece printr-o nouă criză după ce în urmă cu patru ani a fost salvat de la faliment, cu ajutorul fondurilor guvernamentale. De această dată, criza este cauzată de lipsa oamenilor care vor să muncească. Aninoasa a fost în 2013 primul oraş al României intrat în insolvenţă, după ce a acumulat datorii la bugetul de stat de aproape şase milioane de lei. 

Un an mai târziu, localitatea din Valea Jiului în care trăiesc 5.000 de oameni a fost salvată din pragul falimentului. Atunci, Guvernul României a alocat un ajutor de peste 3,7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară, bani care au fost folosiţi conform Planului de redresare financiară admis de Tribunalul Hunedoara printr-o sentinţă din 2014, ca urmare a procedurii de insolvenţă a oraşului. 
Au trecut trei ani de la ajutorul nesperat primit de fostul oraş minier, însă localnicii nu şi-au învăţat lecţia. Aninoasa se confruntă, în prezent, cu o nouă criză - a forţei de muncă - pentru că oamenii care vor să muncească aici sunt greu de găsit, potrivit primarului Nicolae Dunca. Şi aceasta chiar dacă, în urmă cu două luni, o fabrică de cablaje auto din localitate, la care lucrau circa 120 de oameni s-a închis. Pe locul ei, un investitor englez va deschide o nouă capacitate de producţie, însă întâmpină greutăţi mari în a găsi personal.




Oameni pretenţioşi

„Sunt oameni care vin şi întreabă mai întâi ce salariu vor primi. Când li se spune de salariu minim zic: <>. Din experienţa mea, cei mai mulţi angajatori mari, din multinaţionale, dau un salariu minim în prima fază, dar după două - trei luni, dacă văd că angajaţii sunt serioşi, le merge mâna şi nu comentează le mai măresc salariul. Ei vor din prima tură salariu imens, cu muncă puţină. Nu se poate aşa ceva, trebuie să muncim dacă vrem bani”, spune Nicolae Dunca. Primarul vrea să îşi motiveze localnicii cu propriul exemplu. „Eu am lucrat în liceu pe Şantierele Tineretului, de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră. Era muncă patriotică. Ne dădea să săpăm câte şapte metri de şanţ pe zi, lat de un metru şi adânc de un metru. În prima săptămână nu aveam cum să îmi termin norma, u puteam, apoi am intrat în ritm şi săpam cei şapte metri într-o jumătate de zi, iar restul zilei mă odihneam”, a relatat primarul.Nicolae Dunca spune că, după închiderea Minei Aninoasa, din 2006, mulţi dintre tinerii oraşului şi-au căutat norocul în alte ţări şi acum cei pe care se bazează să se întoarcă în câmpul muncii sunt pensionarii care au lucrat în minerit. Oraşul are circa 80 de asistaţi social, dintre care 30 sunt folosiţi la muncă, de primărie. În Aninoasa mai funcţionează o fabrică de canapele.

Citeste mai mult: adev.ro/p30ejg

Taxa auto 2018 se va aplica tuturor proprietarilor de autovehicule, valoarea maximă va fi de circa 200 de euro pe an



Noua taxă auto se va aplica tuturor proprietarilor de autovehicule, indiferent dacă au achitat sau nu timbrul de mediu sau orice altă taxa auto la maşină, spune Cristian Muntean, preşedintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI)


"Noua taxă auto se va aplica tuturor proprietarilor de autovehicule, indiferent dacă au achitat sau nu timbrul de mediu sau orice altă taxă auto la maşină. 
Această taxă auto se va plati anual, la fel ca şi impozitul auto sau RCA-ul. 
Noua taxă auto se va aplica în funcţie de gradul de poluare al autovehicului. Exemplu: maşinile cu normă de poluare Euro 1 sau Non Euro vor plăti o taxă anuală mare, estimată la 200 euro/an.
Maşinile cu normă de poluare Euro 5 şi Euro 6 vor achita în jur de 50 euro/an.

Cu cât vor apărea noi norme de poluare (Euro 7, Euro 8 etc.), aceste clase vor fi "premiate" cu o taxă mai mică, de 50 de euro/an, şi celorlalte clase de poluare le vor creşte taxele, fiind încadrate în categorii cu grad de poluare mai ridicat.
Înseamnă că cei care au acum un autovehicul cu normă de poluare Euro 5 şi achita 50 de euro/an vor plăti mai mult în momentul în care apar norme noi de poluare, pentru că acele noi norme de poluare vor beneficia de taxa de 50 de euro/an.

Cei care s-au grăbit să îşi cumpere şi înmatriculeze maşini în acest an în speranţa că vor scăpa de taxe, nu au scăpat. Majoritatea maşinilor înmatriculate în acest an au norma de poluare Euro 3, Euro 2 si Euro 1. Vor plăti taxe mari", spune Cristian Muntean, preşedintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI), apropiat discuţiilor de la Ministerul Mediului privind taxa auto 2018.


O înlocuire a timbrului de mediu ar putea avea loc în luna martie a anului viitor, înainte de aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, în cadrul audierilor din comisiile de specialitate pentru aprobarea bugetului ministerului de resort pe anul viitor.
 'Bugetul AFM va fi aprobat undeva în martie - aprilie, anul viitor. Sper ca, până atunci, să avem o înlocuire a Timbrului de mediu, conform directivelor europene. Vrem ca poluarea să fie diminuată. 

Nu ştiu cum va ieşi forma finală a acestei penalităţi pentru maşinile care vor polua şi sper ca, în martie anul viitor, înainte ca bugetul de venituri şi cheltuieli al AFM să fie aprobat, să avem şi o formă finală. Principiul va fi acelaşi, adică 'Poluatorul plăteşte!'. Amprenta trebuie să fie neapărat carbonul ca emisie. De asemenea, sperăm ca săptămâna viitoare să avem HG-ul de adoptare a Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi, în felul acesta, procedura de infringement şi o condiţionalitate ex-ante pentru România să fie bifată, să notificăm Comisia Europeană', a spus Gavrilescu.

Maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii

Maşinile cu norme de poluare Euro 2, 3 sau 4 ar putea fi taxate în funcţie de emisii, a declarat pe 24 octombrie 2017, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu. Taxa va fi aplicată de anul viitor.
Ministrul Mediului Graţiela Gavrilescu a declarat în cadrul conferinţei Live Business ECONOMICA.NET organizată pe 24 octombrie 2017 că noua formă a timbrului de mediu, pe care a denumit-o "certificat, nu taxă", va fi cunoscută în trei săptămâni (n.r. data declaraţiei a fost 24 octombrie 2017), după care va fi adusă la cunoştinţa Comisiei Europene, apoi va intra în dezbatere publică, iar începând cu anul 2018 va intra în vigoare.

Graţiela Gavrilescu a menţionat că vor fi trei criterii în funcţie de care va fi stabilită noua taxă: capacitatea cilindrică a autovehicului, norma de poluare şi cantitatea de emisii de dioxid de carbon a maşinii. Deşi surse apropiate situaţiei spun că noua taxă va viza toate maşinile care circulă în România, şi nu doar pe cele înmatriculate la momentul apariţiei taxei, ministrul a refuzat să confirme acest lucru, spunând doar să avem răbdare.

'Cu siguranţă nu va fi o taxă sau un impozit. Va fi o metodă prin care dorim foarte mult ca toate autovehiculele care circulă pe drumurile patriei şi care poluează, care au o normă inferioară de poluare euro 2, 3 sau 4, să fie taxate în funcţie de emisiile pe care le dau. Luăm în calcul trei criterii, respectiv capacitatea cilindrică pentru care deja se plăteşte un impozit, după care luăm norma de poluare a fiecărei maşini şi emisiile de CO2 pe care le produce fiecare maşină', a spus Gavrilescu.

Ea a mai arătat că este pusă în pericol calitatea aerului pentru că de la începutul anului au intrat în ţară foarte multe maşini poluante.
'Calitatea aerului este pusă în pericol, ţinând cont că un număr foarte mare de maşini au fost introduse în perioada 1 ianuarie - 1 septembrie 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, cu o creştere de 80%. Pe de o parte acordăm, prin Administraţia Fondului de Mediu, bani pentru a finanţa fiecare român să poată să-şi cumpere o maşină nouă, care să nu polueze şi cu care să circule în siguranţă, şi pe cealaltă parte e un număr mare de maşini care au normă de poluare euro 2, euro 4. Noi lucrăm într-un grup de lucru care are un termen de maxim 3 săptămâni astfel încât forma finală să îmi fie prezentată. Noi trebuie să facem o informare şi la Comisie, iar apoi să fie şi dezbătută', a precizat ministrul Mediului.
Timbrul de mediu pentru autovehicule este inclus în cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.

Două variante pentru noua taxă auto
Şeful AFM afirma, în septembrie, că în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

Sunt verificate emisiile CO2 ale maşinilor înmatriculate în 2017
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) va realiza un inventar al emisiilor de CO2 generate de autovehiculele înmatriculate în anul 2017, raportat la parcul auto existent la 31 decembrie 2016, iar Grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului va face o evaluare a impactului asupra mediului, a declarat, la începutul lunii noiembrie, Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).
'
Comisia lucrează, în primul rând, la evaluarea impactului de mediu, pentru acesta este cel mai important element de la care pornim dacă se va taxa sau nu se va taxa sau dacă se vor pune măsuri administrative de limitare a accesului maşinilor. Încă nu cunoaştem care vor fi propunerile comisiei de specialitate, dar vă pot spune că la acest moment este în derulare un studiu cu privire la cantitatea de emisii generate de autovehiculele înmatriculate în 2017 faţă de total parc auto la data de 31 decembrie 2016. Vrem să facem impactul de mediu, iar Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului realizează acest inventar al emisiilor. În principiu, s-ar putea sau nu s-ar putea, opinia mea este acest raport va ieşi unul destul de periculos din punct de vedere al emisiilor, pentru că acea cantitate de emisii este destul de mare, uitându-ne doar la numărul total de autovehicule vechi şi poluante care s-au înmatriculat în anul 2017. Practic, 80% din total parc auto are peste 10 ani vechime şi impactează destul de mult asupra mediului', a menţionat preşedintele AFM.

În septembrie, Brezuică afirma că, în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto, au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie o dată pe an, în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

'S-a constituit un grup de lucru în cadrul ministerului, grup de lucru în care a fost invitată şi industria, inclusiv PwC (PricewaterhouseCoopers, n.r.). Oricum, va fi o dezbatere publică, pentru că trebuie explicat foarte bine după atâtea critici la Curtea Europeană de Justiţie. Grupul de lucru s-a întâlnit de două ori. Am trecut în revistă şi deja au început discuţii cu privire la modul de taxare. Se pot identifica două moduri de taxare. Ultima discuţie a generat o altă discuţie, că am putea crea un mix între aceste două moduri. Dar, în principiu, am plecat de la taxarea o singură dată pentru toată durata de viaţă a autovehiculului, acesta fiind unul dintre modurile de taxare, iar al doilea o plată anuală, gen impozit sau taxă care să fie gândită cu o valoare accentuată, cu o valoare mai mare pentru acele vehicule cu o formă de poluare inferioară faţă de celelalte, cum sunt Euro 6 sau Euro 5, care au o formă de poluare mai prietenoasă cu mediu', a explicat şeful AFM.

Conform datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în primele nouă luni ale anului, înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în România, cu aproape 16%, până la 78.769 de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, însă numărul înregistrărilor de maşini second hand a fost de circa cinci ori mai mare, ajungând la 378.424 de exemplare.

Statistica DRPCIV relevă faptul că parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu 6,21% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.
Astfel, din cele 1,253 milioane de maşini înregistrate în Bucureşti (circa 18% din total), puţin peste un milion de exemplare reprezentau autoturisme. În Capitală, majoritatea vehiculelor se încadrau, la finele anului trecut, în categoria de vechime 6-10 ani (346.594 unităţi), urmată de cele mai vechi de 11-15 ani (301.648 unităţi) şi de cele cu peste 20 de ani uzură (195.666 unităţi).

Numărul autovehiculelor noi (0-2 ani vechime) se situa în Bucureşti, la sfârşitul anului 2016, la 134.322 de unităţi, iar 104.068 dintre acestea făceau parte din categoria 'Autoturisme'.
La nivel naţional, din totalul celor 7.010.608 vehicule care circulau pe drumurile naţionale la finele anului trecut, 5,47 de milioane (78%) erau autoturisme, în creştere cu peste 6%, comparativ cu sfârşitul anului 2015, când au fost înregistrate 5,15 milioane de exemplare. La finele lui 2016, pe drumurile din România circulau 3,036 milioane de vehicule cu motorizare diesel (din care 2,119 milioane de autoturisme), în timp ce 3,586 milioane de maşini aveau motoare pe benzină, din care 3,339 milioane erau autoturisme.

Taxa auto pentru autovehicule la prima înmatriculare a fost introdusă pentru prima dată la 1 ianuarie 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, taxa de primă înmatriculare se calcula în funcţie de trei variabile: vechimea maşinii, tipul de catalizator (euro) şi capacitatea cilindrică a maşinii.

Pe 19 februarie 2009, taxa de poluare auto a fost modificată, iar Guvernul a scăzut valoarea acesteia cu o treime. De la 1 ianuarie 2012, taxa auto a devenit obligatorie atât la reînmatricularea maşinilor înregistrate în România înainte de 1 ianuarie 2007, cât şi pentru cei care aduceau maşini din Vest. Începând cu 30 ianuarie 2012, taxa este suspendată până la 31 decembrie 2012, iar persoanele care plătiseră deja urmau să primească banii înapoi.

Din 15 martie 2013 intră în vigoare timbrul de mediu pentru autovehicule, iar din acel moment taxa auto este calculată exclusiv pe baza emisiilor de CO2, înscrise în cartea de identitate a maşinii.
Timbrul de mediu pentru autovehicule face parte din cele 102 taxe nefiscale care au fost eliminate de la 1 februarie 2017.

Sursa: http://www.economica.net/xxx_147504.html

Femeia care a stat trei ani să coasă tot Luceafărul pe o pânză uriaşă: „Mă trezeam noaptea şi continuam să cos“

O femeie în vârstă de 71 de ani din Cugir a realizat o performanţă demnă de Cartea Recordurilor. Maria Todor a reuşit ca într-o perioadă de trei ani, între 2014 – 2016, să coasă pe o pânză de cânepă poezia Luceafărul, de Mihai Eminescu. Cele 98 de strofe au fost ”scrise” cu aţă roşie.
Femeia a mai scris, pe aceeaşi pânză, versurile din Hora Unirii, Balada Mioriţa, proverbe, rugăciuni şi zicători. De asemenea, a realizat şi ilustraţii care reprezintă Coloana Infinitului şi Cuminţenia Pământului ale mareluui sculptor Constantin Brâncuşi, precum şi Vioara lui George Enescu. Maria Todor spune că a realizat toate acestea din dragoste pentru Mihai Eminescu şi ceilalţi mari scriitori sau artişti ai României şi că intenţionează să realizeze un mic muzeu într-o camera a locuinţei sale din Cugir. 

CALCUL MATEMATIC PENTRU FIECARE STROFĂ, RÂND ŞI LITERĂ



”Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu ştiu a câta oară poezia Luceafărul. Atunci m-am hotărât să scriu cu acul şi cu aţa din arnica (fir de bumbac răsucit şi colorat – n.a ) de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci şi am hotărât să folosesc câţiva metri din acest material. Nu a fost deloc uşor pentru că a trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Mi-a luat aproape trei ani ca să termin tot ce am avut de scris”, spune Maria Todor.


Foto: Vasilica Todor

Femeia s-a născut în satul Ponor din Munţii Apuseni în 19 august 1946. În satul natal a urmat primii ani de şcoală şi a învăţat de la părinţi şi bunici să ţeasă la război, să croşeteze şi să coasă, dar şi multe alte treburi din gospodăriile ţărăneşti. În căutarea unui loc de muncă, s-a mutat în anul 1973 la Cugir unde a lucrat timp de 25 de ani la uzina Mecanică. După ce a ieşit la pensie şi-a reluat obiceiurile tradiţionale din tinereţe, respectiv ţesutul la război şi croşetatul. Are şi un costum popular confecţionat de ea în anul 1964, pe care îl îmbracă în zilele de sărbătoare şi atunci când merge la biserică. 
 

A MEMORAT LUCEAFĂRUL ÎN TIMP CE COSEA VERSURILE

 
Despre performanţa de a scrie Luceafărul pe pânza de cânepă de şapte metri, Maria Todor susţine că a ajutat-o şi să înveţe întreaga poezie. ”Singură am decis să fac acest lucru şi nu am avut linişte până nu l-am terminat. Mă trezeam noaptea din somn şi continuam să cos. De multe ori nu puteam dormi din această cauză pentru că vroiam să termin cât mai repede. Mai coseam şi în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodăreşti. Exista ceva care mă determina să mă apuc din nou de cusut şi să fac ceva unic, despre care nu am mai auzit. În timp ce coseam cuvintele şi versurile, am reuşit să şi memorez întreaga poezie”, afirmă femeia din Cugir, citată de ziarulunirea.ro.


Foto: Vasilica Todor
 
Spaţiul rămas gol pe pânză a fost chiar mai greu de acoperit decât poezia lui Eminescu. ”M-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creaţia românească. Aşa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artişti. Dacă în ceea ce priveşte Luceafărul, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai uşor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenţia şi efortul au fost cu mult mai mari”, spune Maria Todor. Aceasta vrea să lase moştenire realizările sale unei nepoate cu talent la desen şi pictură.



Foto: Vasilica Todor



Lista bolilor pentru care nu mai ai nevoie de trimitere de la medicul de familie ca să ajungi la specialist

CNAS a publicat astăzi, 4 ianuarie, o listă care cuprinde 59 de afecţiuni pentru care nu e nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie ca să te consulte medicul de specialitate din ambulatoriu. Printre ele se numără angina pectorală instabilă, bolile genetice, astmul bronşic, glaucomul, ulcerul peptic gastroduodenal, bolile copilului în vârstă de cel mult un an, poliartrita reumatoidă.
Concret, pacienţii diagnosticaţi cu oricare dintre bolile de mai jos se pot prezenta direct la medicul de specialitate pentru consultaţie şi tratament, fără să mai aibă nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie, aşa cum prevedea legea până acum.
1. Infarct miocardic şi Angină pectorală instabilă
2. Malformaţii congenitale şi boli genetice
3. Boala cronică de rinichi – faza predializă
4. Insuficienţă cardiacă clasa III – IV NYHA
5. Sindrom Felty, boala Still, sindrom Sjogren, artrită cronică juvenilă
6. Colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice)
7. Aplazia medulară
8. Anemii hemolitice endo şi exo-eritrocitare
9. Trombocitemia hemoragică
10. Histiocitozele
11. Telangectazia hemoragică ereditară
12. Purpura trombopenică idiopatică
13. Trombocitopatii
14. Purpura trombotică trombocitopenică
15. Boala von Willebrand
16. Coagulopatiile ereditare
17. Boala Wilson
18. Malaria
19. Tuberculoza
20. Boala Addison
21. Diabet insipid
22. Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute, autism, ADHD, boli psihice la copii)
23. Miastenia gravis
24. Bolnavi cu revascularizaţie percutanată, cu stimulatoare cardiace, cu proteze valvulare, cu bypass coronarian
25. Afecţiuni postoperatorii şi ortopedice până la vindecare
26. Risc obstetrical crescut la gravide
27. Astm bronşic
28. Glaucom
29. Statuspost AVC
30. Ulcer peptic gastroduodenal
31. Boala celiacă la copil
32. Boala cronică inflamatorie intestinală (boala Crohn şi colita ulceroasă)
33. Sindromul Schwachmann
34. Hepatita cronică de etiologie virală B, C şi D şi ciroza hepatică în tratament cu imuno-modulatoare sau analogi nucleotidici/nucleozidici
35. Boala Hirschprung
36. Bolile nutriţionale la copii (rahitism carenţial comun, malnutriţia protein-calorică la sugar şi copii, anemiile carenţiale până la normalizare hematologică şi biochimică) supraponderea şi obezitatea pediatrică
37. Bronşiectazia şi complicaţiile pulmonare supurative
38. Scleroza multiplă
39. Demenţe degenerative, vasculare, mixte
40. Starea posttransplant
41. Insuficienţa renală cronică – faza de dializă
42. Bolile rare (hemofilia şi talasemia, mucoviscidoza, hipertensiunea pulmonară, epidermoliza buloasă, scleroza laterală amiotrofică, sindrom Prader-Willi, osteogeneza imperfectă, boala Fabry, boala Pompe, tireozinemia, sindrom Hunter, sindrom Hurler, afibrinogenemia congenitală, sindrom de imunodeficienţă primară, fenilcetonuria sau deficit de tetrahidrobiopterina-BH4, polineuropatia familială amiloidă cu transtiretină, scleroza sistemică şi ulcere digitale evolutive, purpura trombocitopenică cronică la adulţi splenectomizaţi şi nesplenectomizaţi, scleroza tuberoasă)
43. Afecţiuni oncologice şi oncohematologice
44. Diabetul zaharat cu sau fără complicaţii
45. Boala Gaucher
46. Boala Graves-Basedow şi alte forme de hipertiroidism
47. Degenerescenţă maculară legată de vârstă (DMLV)
48. Boala Cushing
49. Paraliziile cerebrale infantile
50. Epilepsia
51. Boala Parkinson
52. Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondilita anchilozantă, psoriazis cronic sever
53. Afecţiuni ale copilului 0 – 1 an
54. Anomalii de mişcare binoculară (strabism, forii) copii 0 – 18 ani
55. Vicii de refracţie şi tulburări de acomodare copii 0 – 18 ani
56. Afecţiuni ale aparatului lacrimal (1 – 3 ani)
57. Infarctul intestinal operat
58. Arteriopatii periferice operate
59. Insuficienţă respiratorie cronică severă