Explozie la mina Uricani. Trei răniţi, un dispărut. Mina urma să fie închisă

Patru mineri au fost răniţi, luni dimineaţă, în urma unui accident care a avut loc în mina Uricani. Primele informaţii arată că ortacii au fost victimele unei explozii.

UPDATE 2: Doi dintre minerii răniţi, luni dimineaţa, în mina Uricani, vor fi aduşi cu un singur elicopter la Spitalul de Arşi din Capitală, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

„Doi mineri din cei trei scoşi vor fi aduşi la Bucureşti, la Spitalul de Arşi. Ambele victime vor fi aduse cu un singur elicopter. Este vorba de spre elicopterul cel mare MI8”, a declarat sursa citată.

Conform oficialilor IGSU, elicopterul ar urma să decoleze luni, în jurul orei 10.30

UPDATE: Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, luni, referitor la explozia care s-a produs la mina Uricani, că în zonă nu existau cabluri electrice care să ducă la producerea unui scurtcircuit sau la o explozie, şi că aceste date vor fi verificate în cadrul unei anchete a procurorilor.

„Mina Uricani, fiind pe un program de închidere cu termen de întrerupere a exploatării la sfârşitul anului şi încă o perioadă de doi ani de închidere, în acea zonă se efectuau lucrări de închidere. Se pare că s-a produs o explozie, cu toate că specialiştii din cadrul companiei „Închideri mine” spun că nu îşi dau seama cum s-ar fi realizat această explozie întrucât în zona respectivă nu sunt cabluri electrice care să producă un scurtcircuit şi să realizeze o aprindere, o explozie, dar asta va fi o anchetă ulterioară atât a parchetului, cât şi a Inspectoratului Teritorial de Muncă”, a explicat ministrul Energiei, la Digi24.

Sursa citată a precizat că hotărârea de guvern prin care s-a dispus închiderea minei nu a fost dată în acest an.

„În tot acest interval se fac lucrări de punere în siguranţă a minei. Întrucât va fi închisă şi abandonată, ea trebuie să beneficieze de mai multe lucrări de punere în siguranţă a minei, ţinând cont că nu va mai fi exploatată. (....) Era doar o zonă în care se realizau diguri de protecţie”, a mai spus Toma Petcu.

Purtătorul de cuvânt al ITM Hunedoara, Sorin Istrate, a declarat că în mina Uricani se pare că a avut loc o explozie.

”Sunt patru victime prezumtive. Trei sunt găsite şi una dintre ele nu a fost găsită. Dintre cele trei găsite, una este în stare gravă", a spus purtătorul de cuvânt al ITM Hunedoara.

La rândul său, prefectul judeţului Hunedoara, Fabius Tiberiu Kiszely, a declarat, pentru MEDIAFAX, că din informaţiile pe care le are până la ora transmiterii acestei ştiri în mină se aflau patru ortaci, dintre care trei au fost găsiţi şi sunt transportaţi la spital. Al patrulea mineri este căutat de salvatori, a spus prefectul.

Bogdan Dănăiaţă, purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, a confirmat că este vorba despre o explozie care s-a produs luni dimineaţă la mina Uricani.

”În momentul de faţă ştim cu siguranţă despre trei victime, în viaţă la momentul transportării către unităţile de primiri urgenţe Lupeni, respectiv Petroşani. Există posibilitatea celei de-a patra victime, pe care în acest moment salvatorii o caută. S-a întâmplat în subteran, undeva în zona sectorului 15", a spus Bogdan Dănăiaţă.

Potrivit acestuia, minerii răniţi făceau lucrări de închidere la mina Uricani.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat, a declarat, la rândul său, că un elicopter a fost trimis la locul accidentului pentru a interveni dacă este nevoie.

”Trei sunt scoşi, unul încă este acolo şi este căutat. Cei scoşi, din primele investigaţii, nu prezintă probleme critice. Este un elicopter pe drum care va ajuta. Din primele informaţii, nu am primit că vreunul este în stare gravă, dar aşteptăm informatii de la colegii de acolo. Încă nu ştim dacă îi aducem la Bucureşti, depinde de stare, în funcţie de ce ne comunică spitalul. Dacă necesită transfer, vor fi aduşi fără nicio problemă”, a spus a şeful DSU.

Primarul din Uricani, Dănuţ Buhăescu, a spus că în mina Uricani lucrează mai multe echipe.

"La mină la Uricani, mină care se află în proces de închidere, lucrează mai multe echipe, una dintre ele, formată din patru mineri, lucra la o galerie de legătură între orizontul 300 şi orizontul 500.l, pe programul de închidere. S-a întâmplat ce s-a întâmplat acolo, nu ştim foarte clar, o explozie, nu se ştie exact. Trei dintre ei au fost scoşi afară, unul este căutat. Nu ştim dacă este în viaţă. Orizontul 300 se află la aproximativ 450 de metri adâncime", a spus primarul.

Un alt miner, intoxicat cu monoxid de carbon după ce a intrat să îşi salveze colegii

Un miner care a intrat, luni dimineaţă, în mina Uricani, să-şi salveze colegii, a ajuns şi el la spital. Minerii surprinşi de deflagraţie au arsuri pe faţă şi pe membre, potrivit directorului Spitalului Petroşani, Alin Vasilescu.

Directorul Spitalului Petroşani, Alin Vasilescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că la unitatea pe care o conduce au ajuns trei mineri.

Doi dintre aceştia, surprinşi de deflagraţie, au arsuri pe faţă şi pe membre, iar cel de-al treilea s-a intoxicat cu monoxid de carbon.

"Doi dintre ei sunt încă la sală, cei cu arsuri la faţă şi la membre, se face evaluarea lor, iar al treilea este într-o stare satisfăcătoare, practic el este unul dintre salvatorii care a intrat după mineri şi este cu o intoxicaţie cu monoxid de carbon. Trei sunt la noi. Celălalt miner este la spitalul Lupeni", a spus Alin Vasilescu.

Sursa: http://www.gandul.info/stiri/explozie-la-mina-uricani-trei-raniti-un-disparut-mina-urma-sa-fie-inchisa-16799382

Dragi părinți și scumpă societate, copiii vi s-au transformat de ceva timp. Voi unde erați?

Am articolul de ceva timp în gând. L-am scris acum că deja m-am săturat de știrea de pe rețelele de socializare, la TV, la radio, despre megabalul bobocilor. Am văzut ambele părți ,,ale străzii”…pe cei care condamnau, pe cei care luau apărarea acelor copii în sensul în care au fost distribuiri ale pozelor reale și un adolescent de 14 ani, arătat cu degetul chiar poate apela uneori la gesturi necugetate. Acum pe scurt, pe lângă întrebarea unde erau profesorii, a mea era ,,Unde au fost părinții?” Că eu, numai dacă mă gândeam la ai mei, nu aș fi acceptat o astfel de probă, dar mai ales, nu aș fi propus o astfel de probă.

         Titlul articolului meu de mult păstrat era unul dur…,,Dragi părinți, vi se transformă copiii în cocalari și panarame cât voi dați un check-in”. Problema cea mai mare din treaba asta cu balul e că au fost distribuiți. Cea reală e că la în ziua aia de ‘nșpe mii de ori mai mulți adolescenți de clasa a noua și mai mici chiar practicau sexul, în toaleta școlii, în scara blocului, la colțul străzii. Societate dragă, care sari de posterior în sus pentru proba cu banana…te întrebi vreodată câți copii se îmbracă, se comportă așa cum văd la televizor, cum aud în piesele de la radio, cum văd în vreun afiș pe stradă? M-am săturat de copilele și puștoaicele care nu au sărbătorit majoratul dar se bucură de cele ,,18 mii” de like-uri la poza aia cu sânii la vedere. Am văzut copii de 6 ani, cu superfreza modernă, rași pe o parte, cu o pleată mare pe partea cealaltă. Nu sugerez nicio tunsoare obligatorie, nicio ținută obligatorie, dar dacă facem un studiu, copiii pe care părinții îi aduc în pas cu moda, de cele mai multe ori sjnt cei care cauzează probleme mari mai târziu.

    Ai mei sunt învățători…ÎNVĂȚĂTORI Asta înseamnă clasele 0-4. Și de multe ori i-am auzit ,,am trăit să o văd și pe asta”, când era vorba de un subiect cu tentă sexuală. Am colegi, prieteni, cunoscuți, care au, au văzut, copii de 6-8 ani care întreabă ce înseamnă sex oral, de ce își rupe ciorapii doamna din ,,Eroina”, care la colț de stradă bagă mâna unii în pantalonii celorlalți în toate combinațiile…băiat-fată, fată-fată, fată-băiat și băiat-băiat. În timp ce mamele se aranjează și ies cu prietenele, fetele lor se întreabă dacă sunt însărcinate, iar numărul celor de până în 18 ani e mult mai mare decât al celor de peste. Tații se relaxează și se bucură că pot sta liniștiți la tv lăsând copilul cu tableta…știți de câte ori aceștia au ajuns la firme porno?

      Iar toți ăștia cu degete lungi, pe care le tot îndreptați spre un eveniment pe bună dreptate deloc ok, aveți idee câți adolescenți de 16 ani te înghesuie în club, și urlă ,,Da, mamă, sunt beată…”. Voi ăștia care promovați articole porno, melodii vulgare, ,,vedete” și mai vulgare că sunteți la fel, sau poate mai vinovați decât cei care au organizat balul bobocilor de la Cluj?… nu vă chinuiți să răspundeti. E retoric …

        Mesajul meu de final e:

      Primiți rezulatele exemplelor date. Copiii, prin gesturile lor, de cele mai multe ori imită adulții, și încearcă să se integreze în societate.  Așa că dragă societate, ai grijă ce standarde fixezi 

Sursa: https://blogdezambit.wordpress.com/2017/10/26/dragi-parinti-si-scumpa-societate-copiii-vi-s-au-transformat-de-ceva-timp-voi-unde-erati/

Cel mai periculos drum din Romania este in Pasul Vâlcan …

Cum va spunea si Ghiocel, mai zilele trecute, duminica am decis si noi sa vedem minunatia din Pasul Valcan.

Este vorba de acel drum realizat de la telegondola din Vulcan pana la limita judetului Gorj, construit in vara de edilii vulcaneni.
Vazusem un filmulet realizat din drona care m-a capacitat. Faptul ca l-am vazut mai de mult a fost de bun augur pentru ca altfel probabil nu-l faceam cu nevasta-mea, ea avand mare frica de inaltime…
Nu o sa ma refer la istoricul drumului, la denumirile pe care le-a avut de-a lungul mileniilor, pentru ca si romanii au marsaluit pe el, pentru ca o sa gasiti toate aceste informatii, descrise cu lux de amanunte, pe blogul lui Ghiocel.
Eu o sa va povestesc cateva lucruri referitoare la drum, la accesibilitate, la frumusetea sa dar trebuie sa va spun ca este, din punctul meu de vedere, si cel mai periculos drum din Romania … O sa ma explic.
Daca portiunea intre cele doua telecabine este destul de acesibila, drumul are doua benzi, peisajul de toamna as spune  este mirific , spun destul pentru ca pe alocuri sunt niste pante de 11 si 12% care pun soferul dar mai ales masina la oarece testare. Frunzele cazute din abundenta,  desi minunate coloristic, sunt chiar periculoase in curbele stramte care nu sunt putine.

As putea compara portiunea aceasta cu drumul din Straja  doar cu precizarea ca multe curbe sunt mult mai stramte.

Ajuns la cabane, pentru prima data-n viata – cum spunea si sotia pana la asfaltarea drumului aici se putea ajunge doar cu masini adevarate 4×4 – am ramas oarecum uimit vazand un numar semnificativ de case de vacanță.

Atat de mult controversata telegondola sper, si-mi place sa cred, ca incepand de anul acesta v-a fi mult mai  solicitata.

Dar sa revin la drum.
Undeva in stanga zaresc capul de intoarcere al telegondolei si drumul, de data asta pe o singura banda, incepe sa urce vertiginos.  O portiune nu foarte mare drumul strabate o minunata padure de foiase ca in foarte scurt timp sa urce in golul alpin.

De aici serpuind din cand in cand, nu asa spectaculos ca Transfagarasanul sau Transalpina, dar mai periculos as spune, drumul de o banda latime (doar cu niste refugii din loc in loc) urca puternic ca ulterior sa coboare la fel, trecerea de la urcus la coboras fiind realizate prin niste curbe stramte pe alocuri in ac de par.

Ca lungime sunt doar cativa kilometri pana la limita judetului Gorj, acolo unde asfaltul se termina, in locul in care s-a ridicat un frumos grup statuar inchinat ostasilor romani care cu pretul vietii  in transeele de aici (si acum vizibile), in Primul Razboi Mondial si-au dat jertfa suprema pentru Romania.

Felicitati Asociatiei Cultului Eroilor dar si primarului Vulcanului Gheorghe Ile care sub ploaia de „gloante mediatice” nu s-a lasat invins ducandu-si crezul pana la capat, creand  aici la limita judetelor un „nou punct de atractie turistica” – Jos palaria!

Pentru ca, calatorului ii sade bine cu drumul, dupa cateva zeci de imagini surprinse pe aceste minunate locuri – TREBUIE neaparat sa le vedeti cu ochii vostrii – coboram …
Daca urcusul pentru Ghiocel a fost un chin – atacul de panica inca nu se instalase pentru ca pe alocuri a mers cu ochii inchisi- imi era sincer frica de ea la coborare unde pante abrupte si inguste solicitau la maxim frana de motor, care nu facea fata, dar si franele masinii care cu siguranta erau inrosite …

Ce pot si vreau sa va spun, este ca trebuie sa aveti o masina cu o stare tehnica ireprosabila, pentru a strabate aceasta zona de altfel feerica.

Spre bucuria mea, paradoxal , coborarea a fost mai usoara pentru Ghiocel ajutata de cele cateva opriri pana-n „satul de vacanta”.
Intr-o zi splendida de toamna am cunoscut frumuseti care nici nu le banuiam asa aproape de noi. Pana vremea este  inca frumoasa va sugerez o plimbare in Pasul Valcanului la o altitudine de peste 1600 de metrii.
Pentru ca pozele sustin mult mai bine frumusetile descrise v-am postat mai multe .

Sursa: https://serbionel.wordpress.com/2017/10/24/cel-mai-periculos-drum-din-romania-in-pasul-valcan/

LUPENIUL ARE GARĂ NOUĂ. PRIMARUL RESMERIȚĂ VREA ACUM SĂ READUCĂ ȘI TRENUL ÎN ORAȘ.

Lucrările de reabilitare ale gării CFR din zona centrului vechi al municipiului Lupeni au fost finalizate, iar acum acest obiectiv se încadrează  în noua arhitectură publică a acestei zone, alături de alte clădiri reprezentative, cum sunt sediul Primăriei sau Palatul Cultural.

Aflată la intrarea în municipiul Lupeni, stația CFR ajunsese, în ultimii ani, într-o starea avansată de degradare, fapt care atras, pe bună dreptate, numeroase critici aduse administrației lupenene din partea cetățenilor, dar și din partea celor care tranzitau localitatea, fie pe calea rutieră, fie pe calea ferată. În fața acestei situații, numeroasele demersuri făcute în timp  de administrația locală din Lupeni către Compania Naţională Căi Ferate Române SA, prin care au atras atenția conducerii acesteia că obiectivul aflat în proprietatea lor afectează imaginea orașului, dar constituie și un pericol la siguranța cetățenilor, și-au găsit, în cele din urmă, o soluție de rezolvare. Astfel, cu câteva luni în urmă, conducerea Sucursalei Regionale Căi Ferate Timişoara, de care aparţine acest obiectiv, a demarat lucrările de renovare a Gării din municipiul Lupeni. Lucrările au urmărit în primul rând reabilitarea estetică a clădirii, dar și reparațiile necesare la acoperișului acesteia, astfel încât acum Gara Lupeni a redevenit un obiectiv de care și proprietarul, dar și municipiul Lupeni, se pot mândri.

”Nu pot decât să mă bucur pentru faptul că cei din conducerea Sucursalei Regionale Căi Ferate Timişoara au înțeles să dea curs solicitărilor noastre de a renova clădirea gării, care se află în proprietatea lor. Aceasta s-a aflat într-o situație deplorabilă în ultimii ani, iar faptul că această clădire se află chiar la intrarea în oraș, aspctul acesteia aducea un grav prejudiciu de imagine localității noastre, pentru care noi facem eforturi foarte mari de a o moderniza la standardul cuvenit unei stațiuni turistice de interes național cum este deja Lupeniul. Pe de altă parte, această clădire constituia și un pericol public pentru cetățenii care stăteau în preajma ei, având în vedere că aici funcționează și o stație de maxi-taxi pentru transportul în comun”, spune primarul Lucian Resmeriță.

Acum, la finalizarea acestei importante investii locale, primarul municipiului Lupeni transmite mulțumiri conducerii regionalei CFR pentru înțelegere și pentru demersurile finalizate cu succes. ”Doresc  să mulțumesc conducerii Sucursalei Regionale Căi Ferate Timişoara pentru faptul că, la renovarea Gării din Lupeni, aceștia au respectat paleta de culori indicată de noi, pentru a se încadra în ansamblul de clădiri din zona Centrului Vechi al Lupeniului. Așa cum vreau să le mulțumesc pentru că au înțeles importanța acestei investiții pentru orașul nostru”, a declarat Lucian Resmeriță.

Primarul municipiului Lupeni spune că intervențiile sale pe lângă Regionala CFR Timișoara nu se vor opri însă aici. Lucian Resmeriță își dorește acum să inițieze demesurile necesare pentru a readuce în gara CFR din Lupeni și cel puțin un tren pentru călători care, în opinia sa,  ar fi foarte util în primul rând pentru navetiștii care vin la serviciu în Lupeni sau care merg la serviciu în alte localități ale Văii Jiului, dar și pentru numărul, din ce în ce mai mare, de turiști care aleg Straja ca destinație de vacanță.

Sursa: http://www.avantulliber.ro/2017/10/18/lupeniul-are-gara-noua-primarul-resmerita-vrea-acum-sa-readuca-si-trenul-in-oras/

Peste 100 de deținuți de la Bârcea se pregătesc de eliberare

Peste 100 de deținuți încarcerați la Bârcea Mare se pregătesc de eliberare, odată cu intrarea în vigoare a Legii recursului compensatoriu.

Cei 105 pușcăriași intră de astăzi în Comisia de liberare condiţionată a penitenciarului,  care va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile. În total, la Penitenciarul Bârcea Mare sunt încarcerate 488 de persoane.

Joi a intrat în vigoare legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiţii necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii improprii, deţinuţii beneficiază de şase zile considerate executate.

Carmen COSMAN – PREDA

Sursa: http://informatiavj.ro/wp/2017/10/20/peste-100-de-detinuti-de-la-barcea-se-pregatesc-de-eliberare/

Minerii care nu îndeplinesc condițiile de pensie rămân pe dinafară.

Câteva zeci de angajați ai minelor neviabile nu vor îndeplini condițiile de pensionare la finele anului 2018. Atunci, pentru aceștia, nici măcar venitul în completare, care se acordă maxim doi ani, nu va fi de ajuns pentru a-i aduce în posesia pensiei. Pentru ei s-a semnat, în 2012, o convenție, prin care statul garanta, prin vocea unui ministru, că aceștia vor fi angajați de minele viabile. La cinci ani de atunci, actualul ministru nu recunoaște angajamentul fostului ministru. Motivul: ministerul său nu e parte semnatară a convenției. Pe logica aceasta, cei de la Ministerul Energiei nu ar trebui să recunoască nimic dinaintea formării acestui minister ca recompensă pentru oamenii de partid.

Actuala conducere a Ministerului Energiei nu recunoaște angajamentul luat în 2012 de Daniel Chițoiu, pe atunci ministru al Economiei. Din acest minister făceau parte și societățile ce reuneau minele din Valea Jiului, Ministerul Energiei nefiind înființat. Potrivit convenției semnată de Chițoiu, șef în ALDE, partid din care vine ministrul Energiei, minerii de la neviabile urmau să fie preluați de minele viabile.

”În ceea ce privește Convenția încheiată la 21.11.2012 între Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Daniel Chițoiu, Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Mariana Câmpeanu, directorul Complexului Energetic Hunedoara, Directorul Societății Naționale de Închideri Mine Valea Jiului și liderul Sindicatului Muntele Petre Nica, Ministerul Energiei nu are competențe, instituția noastră nefiind semnatară a acestui act”, se arată într-un răspuns oferit senatorului Carmen Hărău de secretarul de stat din Ministerul Energiei, Iulian Tudorache.

În 2012, în momentul în care minele din Valea Jiului s-au împărțit în viabile și neviabile, între cele două părți s-a încheiat un protocol prin care partea viabilă se angaja să preia cu prioritate, în cazul angajărilor, personal de la minele neviabile.

Acel document nu a fost respectat. Doar câteva zeci de mineri de la Petrila, unitate ce și-a încetat activitatea extractivă în 2015, au ajuns la mina Lonea. După insistențe multe ale celor de la Petrila și din cauza unei lipse de personal la mina Lonea.

De menționat că Ministerul Energiei a apărut după 2012, desprinzându-se din Ministerul Economiei. Inițial sub forma unui departament pentru ca mai apoi să devină minister plin astfel încât politicienii să-și poată recompensa membrii de partid punându-i în fruntea unuia dintre cele mai importante sectoare ale țării.

 Sursa: https://gddhd.ro/economie/minerii-care-nu-indeplinesc-conditiile-de-pensie-raman-pe-dinafara-petcu-nu-recunoaste-semnatura-lui-chitoiu/

Petroșani. Municipiul în care se nasc de trei ori mai puţini copii ca în 1990. Cum a evoluat în 25 de ani populaţia oraşelor din judeţ

Cele mai mari municipii din Hunedoara au o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită, iar numărul naşterilor a scăzut vertiginos, arată rapoartele Institutului Naţional de Statistică.

Hunedoara se numără printre cele mai urbanizate judeţe din ţară, având şapte municipii (Hunedoara, Deva, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Brad şi Orăştie) şi şapte oraşe (Petrila, Haţeg, Călan, Simeria, Uricani, Geoagiu şi Aninoasa). Judeţul s-a dezvoltat în a doua parte a secolului trecut pe baza industriei miniere şi metalurgice, iar declinul industrial din ultimii ani s-a resimţit puternic asupra populaţiei. Rapoartele Institutului Naţional de Statistică arată cât a scăzut şi îmbătrânit populaţia celor mai mari oraşe din judeţ, în ultimele două decenii şi jumătate.

Hunedoara – mai multe morţi ca în anii 1990
 Municipiul Hunedoara avea în anul 1992 peste 86.000 de locuitori. La 1 ianuarie 2017, populaţia cu domiciliul în Hunedoara era de 73.634 locuitori, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică, publicat pe insse.ro. 17.000 de locuitori ai Hunedoarei au vârste de peste 60 de ani. În 1992, în Hunedoara avea 8.000 de locuitori cu vârste de cel puţin 60 de ani.

În 1992, 48.000 de locuitori ai Hunedoarei aveau vârste sub 35 de ani. În ianuarie 2017 erau înregistraţi 27.000 de copii şi tineri. În Hunedoara anului 1990 s-au născut 1.252 de persoane, iar anul trecut doar 524. Puţin peste 600 de localnici au murit în Hunedoara anului 1990. Anul trecut aici au murit 866 de persoane. De altfel, în anii 1990, anual numărul celor decedaţi în Hunedoara era de 600 – 700 de persoane.

Deva – numărul vârstnicilor s-a dublat 
Municipiul Deva înregistra 78.697 de locuitori în 1990, iar în prezent a ajuns la 69.924 locuitori, după domiciliu, potrivit rapoartelor publicate pe insse.ro. Dintre locuitorii Devei, 17.612 au vârste de peste 60 de ani. În ianuarie 1992, numărul lor era de 8.713. Tot atunci, în Deva erau 41.000 de oameni cu vârste sub 35 de ani. În prezent sunt 21.000. În Deva anului 1990 s-au născut 844 de persoane, iar în 2016 doar 544. În Deva anului 1990 au murit 664 de oameni. Anul trecut au murit 833.

Petroşani – de trei ori mai puţini copii Municipiul Petroşani avea peste 50.000 de locuitori în 1992, iar în prezent populaţia lui este de 42.710 locuitori, din care peste 9.100 au vârste de cel puţin 60 de ani. În 1992, numărul celor trecuţi de 60 de ani era de 5.446. În urmă cu 25 de ani, în Petroşani locuiau 28.500 de tineri. În prezent locuiesc doar puţin peste 16.000. În Petroşani, în anul 1990, au venit pe lume 803 copii, iar anul trecut doar 277. În Petroşani, în 1990 au murit 441 de oameni, iar anul trecut au decedat 517 oameni, potrivit rapoartelor Institutului Naţional de Statistică.


Citeste mai mult: adev.ro/oy0zdq

Cu cuarțul în oraș, uricănenii se luptă cu sărăcia

Cea mai vestică localitate a Văii Jiului stă pe un zăcământ valoros, evaluat la 45 milioane de euro. Cuarțul de aici rămâne în pământ, după ce licența de exploatare a fost pusă gaj pentru creditele accesate de administratorul Costel Alic le-a luat în numele societăţii Romcuarț, continuatoare a Construct Grup. Societatea lui Alic, condamnat în prima instanță, este și ea parte într-un dosar de delapidare judecat încă din anul 2010.

Stau pe 45 milioane de dolari, dar înoată în sărăcie

Uricaniul are, în aria administrativă, un zăcământ de cuarț evaluat la 45 milioane de dolari. Resursele nu sunt însă exploatate, pentru că zăcământul de cuarț de la Uricani a fost pus gaj pentru creditele pe care le-a scos fostul administrator al societății care a avut licența, Costel Alic. Evaluat la circa 45 milioane de dolari, cuarțul de la Uricani a fost cartea de schimb pentru banii de la Banca Română de Scont.

Ideea modernizării fabricii de cuarț a murit imediat după ce Alic a încercat să obțină credite pentru echipamente. A pus gaj licența și exploatarea cuarțului de la Uricani a rămas un vis.

SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic, a achiziţionat, în 1999, fabrica de procesare a cuarțului pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău.

”În timpul și după obținerea licenței am întocmit studii de fezabilitate cu personalul calificat al firmei și cu firme de proiectare specializate, pentru proiectul „Exploatarea și valorificarea zăcământului de cuarț din masivul Siglău-Uricani și proiectul de fibră optică”.

Încă din 1997 CUARȚ S.A. fiind firmă de stat a cerut prin divizia de specialitate a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și anume Divizia Geologică București conform contractului nr.30/1997 să se întocmească o documentație geologică privind reevaluarea rezervelor de cuarț din zăcămintele de la Uricani pentru omologarea rezervelor geologice de categoria B – grupă de bilanț B exploatabile în carieră care a stabilit rezerva valorii la 40-45.000.000 USD.

Aceste valori au fost reconfirmate în 2001. În acel an ROMCUARȚ a comandat la Universitatea București două studii de fezabilitate.

”A rezultat necesitatea contractării unei finanțări de 25.000.000 U.S.D. în două etape, pe parcursul unei perioade de 3-4 ani”, a spus Costel Alic pe parcursul cercetării penale din dosarul de delapidare..

SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei şi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei.

În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”.

Pe parcursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ, iar fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină.

Licență anulată.

În 2015, printr-o decizie a ANRM, licența de concesiune nr. 857/1999 pentru exploatarea resurselor minerale din zăcământul de cuarț în perimetrul Siglău-Uricani, județul Hunedoara. Aceasta era încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și S.C. „Construct Grup Internațional” – S.R.L.

La finele anului se închide și mina

Deschiderea exploatării de cuarț de la Uricani ar fi însemnat asigurarea a câteva zeci de locuri de muncă și niște bani ce ar fi intrat în bugetul local.

Numai că, la finele lui 2017, la Uricani se termină și cu exploatarea huilei. Mina Uricani își va finaliza exploatarea în decembrie, urmând ca anul viitor aici să se deruleze numai activitățile de închidere a subteranului și ecologizare a suprafeței.

Uricaniul pierde astfel alte câteva sute de locuri de muncă, dar și impozitul ce-i revenea de pe urma angajaților.

Sursa: https://gddhd.ro/actualitate/cu-cuartul-oras-uricanenii-se-lupta-cu-saracia/

1086 de angajați disponibilizați la CEH anul acesta

Peste 1000 de persoane vor fi concediate anul acesta, la Complexul Energetic Hunedoara. Informația a fost făcută publică într-un document oficial al Ministerului Energiei. Angajații Complexului Energetic Hunedoara care își vor pierde locul de muncă în urma disponibilizării vor beneficia de venit de completare. Ministerul Energiei a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind aprobarea unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A.

“Se aprobă suma de 172 mii lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017 pentru plata drepturilor prevăzute de art. 7 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective  efectuate în baza planurilor de disponibilizare,  aprobată cu completări prin Legea nr.259/2013, cu modificările și completările ulterioare, în beneficiul persoanelor disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A. în condițiile planului de disponibilizare, aprobat potrivit legii”, arată documentul publicat pe site-ul Ministerului Energiei.

La data elaborării Planului de disponibilizare la 1 iunie 2017, S. CEH S.A.  avea un număr de 5183 salariaţi. Prin Planul de disponibilizare se propune disponibilizarea a 1086 de salariaţi în anul 2017 în două etape, începând cu 18.12.2017 și cea de a doua 30.12.2017. Programul de restructurare şi reorganizare are ca scop principal menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie eficiente şi închiderea sau conservarea activelor nerentabile; redimensionarea numărului de personal în funcţie de necesarul optim care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor care vor fi menţinute în funcţiune

“Prin măsura de disponibilizare de personal se urmărește reducerea activității S. CEH S.A., la echilibrarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi la îmbunătăţirea indicatorilor economico-financiari ai societăţii. Influența/costul disponibilizării salariaților, corespunzătoare venitului de completare asupra bugetului asigurărilor pentru șomaj este de 28.286 mii lei, din care: 2017 – 172 mii lei. Prin prezentul proiect de act normativ se propune aprobarea sumei de 172 mii lei din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2017 ce se va aloca pentru plata venitului lunar de completare, pentru un număr de 1.086 de persoane disponibilizate din cadrul S. CEH S.A. Venitul lunar de completare se asigură foștilor salariați ai societății, din bugetul asigurărilor pentru șomaj prin agențiile teritoriale de ocuparea forței de muncă.”, mai arată documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.

Disponibilizările de la CEH se vor realiza în două etape. În prima etapă de concedieri care va avea loc la data de 18 decembrie vor pleca 496 de persoane, iar în cea de-a doua etapă, din 31 decembrie vor pleca alte 590 de persoane.

Monika BACIU

Sursa: http://press-media.ro/1086-de-angajati-disponibilizati-la-ceh-anul-acesta/

Drama supraviețuitorului de la Lupeni. Și-a văzut colegul murind la 3 metri de el

Tragedia din mina Lupeni, de săptămâna trecută, le-a arătat încă o dată minerilor din Valea Jiului cât de periculoasă este fiecare zi de muncă. Nu pot să uite moartea cumplită al celor doi colegi ucişi de surparea unei galerii, la fel cum unicul supravieţuitor nu poate uita că a fost la propriu la câţiva centimetri de acelaşi final. Reporterii Digi24 au obţinut mărturii dramatice.

„Este un coşmar... intri şi vezi numai întuneric lângă tine. De când intrăm până ieşim, ne rugăm la Dumnezeu”, spun minerii.

Oamenii ştiu ce îi aşteaptă în bezna în care sfredelesc şase ore la rând. Sufletele s-au obişnuit cu teama, dar creierul încă luptă: le spune că trebuie să ajungă în fiecare zi teferi acasă la copii şi soţii.

Supravieţuitorul surpării de săptămâna trecută din mina Lupeni nu poate să vorbească însă nici cu cei dragi despre ce s-a întâmplat. Mintea lui încă nu a reuşit să uite de atingerea morţii.

„Îi este foarte greu să povestească ce s-a întâmplat. Asta pentru că şi-a văzut unul dintre colegi cum a decedat în faţa lui, la trei metri, şi nu a putut să îl ajute. A scăpat cu viaţă ca prin minune pentru că surparea s-a oprit deasupra capului lui la o palmă”, relatează Carla Tănasie, reporter Digi24.

Bărbatul în vârstă de 39 de ani care a reuşit să scape de furia mineri se luptă acum cu demonii amintirii. Îşi reproşează că nu a reuşit să îi salveze pe cei doi colegi striviţi de tonele de pământ care cădeau din galerie. Fizic, a scăpat uşor: este internat la ortopedie, însă mai mare nevoie are de ajutorul altor medici.

„Beneficiază în paralel şi de consiliere psihologică”, spune Alin Vasilescu, director Spitalul de Urgenţă din Petroşani.

„Şi faptul că el trăieşte, probabil că are un sentiment de vinovăţie”, spune Ioana Haidu, psiholog.

Nici pentru colegii minerilor suprinşi de surparea galeriei nu este uşor. Frica muşcă mai adânc din ei după tragedia de săptămâna trecută. Un miner a leşinat în galerie, epuizat de frâmântările date de gândurile negre.

„Este maistru, se stresează... colegii lui... ortacii lui... a lucrat cu ei împreună”, spune un miner.

Ortacii au şi motive să se teamă.

„Viaţa minerilor este pusă în pericol încă din momentul în care ajung la locul de muncă. În primul rând echipamentele nu sunt corespunzătoare. Această cască are o vechime de 24 de ani. În al doilea rând vedem cum arată intrarea în mină. Sunt uşi foarte vechi şi ruginite. Dincolo de ele este o colivie la fel de veche, care îi aşteaptă pe oameni să îi ducă la 400 de metri sub pământ”, relatează Carla Tănasie, reporter Digi24.

Minerii ştiu că lucrează cu echipamente de protecţie vechi şi cu sisteme nesigure. Au protestat la începutul anului în faţa birourilor de directori şi le-au cerut să îi ajute. Tragedia de săptămâna trecută le-a arătat încă o dată că sunt singuri în faţa pericolelor şi că fiecare zi în care scapă de moarte merită sărbătorită.

„Este greu să lucrezi în mină pentru că întotdeauna ai moartea în spatele tău. Ei când ies afară, normal, merg şi beau o bere, pentru că ei sărbătoresc”, spune Ioana Haidu, psiholog.

Sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/marturie-supravietuitor-lupeni-tragedie-mina-809279

Mineri sacrificati pe altarul lacomiei si nepasarii

La mina Lupeni accidentul colectiv produs în subteran, în lucrările de pregătire pentru exploatarea unei felii în Panoul 7C, soldat cu decesul a doi mineri și rănirea unui al treilea, are cauze multiple. Ceea ce este comun însă în cazul tuturor accidentelor colective grave din subteranul minelor din Valea Jiului, înainte și după anul 1989, ține de raportarea la procedurile de asigurare a securității în muncă, care au devenit victime ale cinismului, nepăsării și lăcomiei.

Foto: Gazeta de dimineață

Dar să revenim la mina Lupeni. În presa locală din Valea Jiului[1] se dezbate acum o problemă destul de gravă, și anume faptul că SINDICATELE au cerut, iar MINISTERUL (adică ministrul Toma Petcu și secretarul de stat Doru Vișan) a aprobat o modificare a planului de închidere al minei Lupeni, astfel încât activitatea de exploatare a huilei să continue și după data de 30 septembrie 2017, dată finală pentru oprirea activităților de exploatare, așa cum se convenise cu Comisia Europeană.

Faptul că inițiativa continuării activităților de exploatare a venit de la sindicate confirmă disperarea minerilor care știu că, odată închisă mina Lupeni, orașul și implicit familiile lor nu vor mai avea niciun viitor. Ironia destinului a venit însă să pedepsească cinismul liderilor sindicali și al conducerilor minei și ministerului, care știu foarte bine că în subteranul minei Lupeni condițiile de muncă sunt inumane, în afara oricăror reguli și proceduri legale și normative.

Din păcate, cu viața au plătit minerii simpli. Așteptăm ca și cei care și-au asumat deciziile grave care au condus la accidentul colectiv (guvernanți, manageri, lideri sindicali) să plătească acum, la rândul lor, cu libertatea proprie, în fața legii.

CAUZELE PROFUNDE ALE MULTOR ACCIDENTE COLECTIVE DIN ABATAJE, SOLDATE CU VICTIME

Undeva la începutul anilor 2000 mi-a căzut în mână un document din care am aflat cu surprindere că în anul 1939 din Valea Jiului se extrăgeau cam 15 milioane de tone de huilă cu 30 de mii de angajați, tot atât cât se extrăgea și în anii 1992-1994 cu 55 de mii de angajați. Mi-a fost greu să înțeleg cum este posibil, în condițiile în care, cel puțin teoretic, minele erau utilate superior și metodele de exploatare se schimbaseră.

De fapt mineritul din Valea Jiului nu a avansat în perioada comunismul, ci a regresat continuu, mai ales la capitolul profesionalism și seriozitate. Așa cum în agricultură se raportau în CAP-uri 7000 de kilograme de grâu la hectar și se recoltau cel mult 4000, la fel și în minerit se raportau producții mari de huilă, dar cel puțin 30% din ”masa minieră”(un termen inventat pe vremea comuniștilor) era steril[2], care era vândut beneficiarilor din energie ca fiind cărbune.

Unul din marile motive ale diluării cărbunelui cu steril (care oricum poate conține nativ până la 8-10 sau chiar 12% steril) ținea de metodele de exploatare. Se inventaseră, iar după 1990 s-au generalizat, metodele de exploatare a straturilor (stratelor) de huilă cu subminare – subminarea cărbunelui și rocilor înconjurătoare [SCRI] și bancul subminat [BS] – care, teoretic, erau mult superioare ca productivitate.

Figura 1: Metoda de exploatare cu banc subminat sub tavan natural

Cum în subteran, înainte de 1990, minerii calificați și inginerii profesioniști și dedicați profesiei nu erau cu adevărat foarte mulți, în plus echipele de lucru din abataje aveau 40-50% în componență militari, adică mineri necalificați, metodele de exploatare cu subminare erau aplicate de cele mai multe ori după ureche sau, mai grav, intenționat eronat, cu efecte dramatice.

După anul 1990, când retragerea militarilor și mineriadele au provocat o modificarea încă și mai radicală a atitudinii față de muncă, s-a găsit soluția generalizării metodelor de exploatare cu subminare, care implicau costuri materiale mai mici, mai puțină forță de muncă (și mai puțin dispusă să muncească dedicat), dar erau și extrem de riscante, iar producția de huilă era pronunțat diluată cu steril (metodele cu subminare oricum nu sunt selective).

În figura 1 se poate vedea, absolut schematic, cum funcționează una din metodele de exploatare a huilei, respectiv cu banc subminat. Astfel, abatajul are asupra sa un banc de cărbune de 10 metri – maxim 15 metri, care este sfărâmat prin metoda împușcării cu exploziv pe întreaga sa înălțime, după care cărbunele, care este friabil, începe să cadă în abataj, de unde este evacuat.

Abatajul avansează și, în spatele său rocile sfărâmate se ”culcă”pe vatră, astfel încât masivul să nu fie destabilizat. Din acest motiv, înălțimea de exploatare a bancului de cărbune subminat dim metoda cadru era proiectată sub 15 metri, și asta doar acolo unde stratul de cărbune era foarte friabil și avea puține intercalații sterile, ca evacuarea sa să fie cât mai completă și sigură.

În mod firesc, însă, comportamentul rocilor care acoperă abatajul și apoi ar trebui să se așeze în spatele abatajului poat fi diferit de la o adâncime la alta, de la o zonă la alta, de la o mină la alta. Dar impredictibilitatea aceasta se constituie în subteran într-un risc extraorinar, pentru că:

(i) rămân spații libere, prin care gazul metan, conținut în zăcământul de huilă în mod natural și degajat la exploatare, circulă fără bariere naturale; la fel și oxigenul;

(ii) nu tot cărbunele poate fi extras, iar cărbunele rămas în spatele abatajului, în contact cu oxigenul, începe să oxideze și să se încălzească. Dacă masa de cărbune este peste un anumit nivel critic, se formează jar care se autoaprinde. Un jar care vine în contact cu gazul metan, de asemenea în condiții critice, inițiază o explozie în subteran. Nu intru în mai multe detalii, dar este evident unde se poate ajunge;

Figura 2: Crearea unui gol deasupra abatajului

(iii) când rocile care acoperă abatajul nu se fragmentează și rămân în consolă, deci nu se așează în spatele abatajului (figura 2), se formează condițiile pentru o rupere masivă și intempestivă – minerii o numesc ”lovitură de acoperiș (coperiș)” – capabilă să distrugă construcțiile de lemn și metal care armează lucrările miniere și să provoace surpări. Cum armarea lucrărilor miniere protejează inclusiv personalul lucrător, și acesta este pus în pericol grav (seamănă, nu-i așa, foarte mult cu ce s-a întâmplat recent la mina Lupeni) într-o astfel de situație.

În Polonia, de asemenea o țară cu tradiție în mineritul huilei, metoda de exploatare cu subminare se aplică eventual la ultima felie exploatată. În rest, spațiul exploatat este rambleat (adică umplut) cu un amestec de cenușă de termocentrală și carbonat de calciu (ciment) care într-un interval scurt devine compact și protejează lucrările efectuate la feliile inferioare/superioare (depinde de schema de avansare a exploatării) și împiedică circulația liberă a gazului metan și oxigenului prin lucrările miniere sau spațiul deja exploatat. Dar Polonia, se știe de mult, nu este România.

GUVERNANȚII, MANAGERII ȘI SINDICATELE SUNT COAUTORI AI TRAGEDIEI DE LA LUPENI

În Valea Jiului, o demonstrează în principal accidentele colective de la mina Vulcan, produse consecutiv în anii 2001 și 2002, soldate cu 24 de decese și cel de la mina Petrila, din anul 2008, când au decedat 13 mineri, preocuparea pentru securitatea minerilor a fost aproape inexistentă.

În anul 2008 directorul general al companiei huilei, Daniel Surulescu, visa la o carieră politică și intrase în campania electorală pentru a fi ales în Parlament în momentul în care s-a produs evenimentul tragic, care putea fi cu certitudine prevenit, iar reacția sa după producerea accidentului a fost aceea de a se deroba de responsabilitate: nu era responsabil pentru că s-ar fi suspendat din funcție pe perioada campaniei electorale, iar la conducerea companiei a fost delegat adjunctul său, Constantin Jujan. Ancheta derulată nu le-a rețiut în final nicio vinovăție, deși directorul minei Petrila la data producerii exploziei, Aurelian Necula, care a fost condamnat penal, i-a acuzat de complicitate pe amândoi.

Figura 3: Abataj cu subminare, susținut cu stâlpi și grinzi

Nici ITM Hunedoara, nici ANRM, ambele cu responsabilități în avizarea și ulterior urmărirea modului de aplicare a metodei cadru de exploatare pe care o avizează – prima din punctul de vedere al securității muncii și cea de-a doua a securității zăcământului – nu au dispus, după accidentul de la mina Petrila, o revizuire a modului în care sunt proiectate metodele de exploatare cu subminare și a aplicării acestora în subteranul Văii Jiului. Nici Parchetul, care a instrumentat dosarul penal, nu a fost interesat să caute vinovății în zona respectivă.

În cazul accidentului recent de la Lupeni, ministrul energiei și conducerea minei, ca și sindicatele, au găsit vinovații: stâlpii de susținere s-au micșorat de la 2,10 metri la 1,80 metri. Dar, fără să-și dea seama, ministrul a confirmat o situație ce poate fi, schematic, regăsită în figura 3 (și figura 2, desigur); iată declarația: “Am vrut să-mi povestească și mie care a fost evoluția accidentului, cum s-a întâmplat și care consideră ei că au fost cauzele. Am înțeles că a fost un gol în tavan, care nu a putut fi apreciat și nu se știa ce se putea întâmpla, un gol care, mă rog, în asemenea lucruri pot să apară prăbușiri. Se pare că sistemul de susținere la grinzi a rezistat, însă la stâlpi ar fi niște probleme, spun ei, și din cauza aceasta stâlpii s-au micșorat de la 2.10 au cedat undeva la 1.80 și acolo se pare că va fi o problemă.”[3]

Deci a existat un gol și, când rocile acoperitoare, aflate în consolă, s-au rupt, s-a produs, probabil ”lovitura de coperiș”. Așa cum am explicat mai sus, nu a fost un ghinion, ci a fost o situație provocată de aplicarea neprofesionistă a unei riscante metode de exploatare a huilei.

Nu știau sindicatele, care au cerut continuarea exploatării, care este situația din subteranul minei Lupeni atunci când au cerut semnarea protocolului? Mă îndoiesc. De ce au cerut continuarea exploatării, dacă știau care este realitatea? Răspunsul nu poate fi acela că se ”băteau pentru condițiile de muncă ale membrilor de sindicat”. Pentru că atunci nu ar fi semnat un protocol care, în cele din urmă, a trimis la moarte doi ortaci.

Figura 4: Abatajul în care stâlpii cedează în înălțime, dar nu și grinzile

Managerii minei sunt vinovați dincolo de orice dubiu. Doar că în justiție trebuie să fie aduse probe. ITM, ANRM, Curtea de Conturi, ANAF, ba chiar și Corpul de Control al premierului ar putea produce probele de care Parchetul are nevoie pentru a condamna vinovații. Dar are puterea PSD – ALDE interesul să lase instituțiile și justiția să-și facă treaba și vinovații să fie pedepsiți? Vom vedea. Deocamdată s-a așternut liniștea.

Strict pentru ministru Toma Petcu, dacă va încerca să privească comparativ figurile 3 și 4, cred că ar putea ajunge la concluzia că explicația ce i-a fost servită, cu ”…sistemul de susținere la grinzi a rezistat, însă la stâlpi ar fi niște probleme…” nu prea funcționează; are pur și simplu un defect de logică.

Un stâlp de susținere este ridicat hidraulic până la 2,10 metri. De ce hidraulic, pentru că el poate ceda puțin sub presiune, ajutând astfel în mod dinamic la realizarea echilibrului dintre presiunea rocilor acoperitoare și susținerea abatajului. Dacă grinzile ar fi rezistat și, să zicem, s-a rupt o parte din poditura de lemn, oamenii ar fi avut suficient spațiu să respire, să se miște, să rămână în viață. Mi-e teamă că pe cei 20 de metri ai surpării nu a rezistat nimic. Era și foarte greu, la o lovitură de coperiș

Mizez însă pe o fărâmă de umanitate și chiar pe o revoltă personală a ministrului, după ce oamenii pe care i-a privit în față l-au mințit cu bună știință. Domnule ministru, dumneavoastră nu vreți totuși să aflați adevărul? Nu de alta, dar alături de Doru Vișan, secretarul dumneavoastră de stat, și de Ion Popescu, telegenicul președinte al Confederației Meridian, v-ați pus semnătura pe un document care a prelungit suficient de mult exploatarea la mina Lupeni, cât să moară doi oameni, iar familiile lor să fie aruncate în adâncă disperare.

NOTE____________

[1] https://gddhd.ro/actualitate/141695/

[2] termen tehnic care desemnează substanța minerală care nu are carbon, fiind formată din argile, marne și gresie

[3] https://www.agerpres.ro/economie/2017/10/06/ministrul-energiei-la-lupeni-exista-probleme-la-stalpii-de-sustinere-vom-cumpara-200-de-stalpi-noi-in-doua-saptamani-13-24-40

Sursa:http://www.contributors.ro/reactie-rapida/mineri-sacrificati-pe-altarul-lacomiei-si-nepasarii/