Radio Bunelu

Povestea vămii între Austro-Ungaria şi România, construită în Defileul Jiului. Bijuteria arhitectonică a ajuns o ruină



Pe Defileul Jiului, la o distanţă de aproximativ un kilometru de Mănăstirea Lainici, se află o clădire misterioasă, cu o arhitectură superbă, care a fost vama dintre România şi Austro-Ungaria, în perioada în care provincia se afla sub ocupaţie străină. Locul se află pe teritoriul judeţului Gorj, într-o zonă deosebit de frumoasă, dominată de munţi şi apa Jiului.

Din punct de vedere administrativ, clădirea se află pe teritoriul administrativ al oraşului Bumbeşti Jiu. Chiar şi Alexandru Vlahuţă relatează despre clădirea Oficiului Vamal dintre Regat şi Transilvania: „De la cotul stâncos ce-i zice Cârligul Caprii, mergem o bucată pe jos. Pe lespezile calde de pe marginea şoselei, şopârle aurii, culcate la soare, clipesc somnoros din ochi, ascultând şuietul adormitor al apei şi cântecul privighetorilor. Deodata, valea se îngustează şi se-ntunecă. Doi munti înalţi de piatră îşi apropie deasupra noastră vârfurile lor colţuroase. Între ei se deschide ca o poartă uriaşp, pe subt arcadele căreia Jiul trece maiestos, sunându-şi nahlapii de stânci c-un zgomot de fanfară ce auie prelung prin bolţile acestui castel din basme. Ne oprim la Păiuş, la vamă. Mai sunt şapte kilometri de-aici până la graniţă. E aşa de îngustă valea, că pe toată distanţa asta nu s-a putut găsi un loc aşezat pe care să se poată zidi o casă de vamă mai aproape de hotar. După prânz înaintăm prin strâmtoarea aceasta întunecoasă, pe fundul căreia Jiul curge ca pe un jgheab scobit în stânci“.


CÂND A FUNCŢIONAT VAMA






Potrivit istoricului gorjean, Cornel Şomâcu, vama a funcţionat în clădirea respectivă, care a suferit unele modificări, după dualismul austro-ungar, între 1867-1918.
„Până la primul război mondial a fost administraţia austro-ungară“,
menţionează istoricul. 
În corpul administrativ al stareţul Mănăstirii Lainici, Ioachim Pârvulescu, se află o fotografie cu clădirea vamei din perioada în care era în funcţiune. Ne spune cu regret în suflet că acolo s-ar fi putut amenaja ceva frumos, pentru că istoria sfântului lăcaş de cult se confundă cu cea a Defileului Jiului. 



După ce graniţa a fost închisă, clădirea a devenit loc de cazare pentru muncitorii care au lucrat la construirea căii ferate de pe Defileul Jiului şi a drumului care străbate această zonă sălbatică.

IMOBILUL ŞI TERENUL, SCOASE LA LICITAŢIE

Potrivit Primăriei Bumbeşti Jiu, terenul şi clădirea în care a funcţionat vama se află în poprietatea unei firme care le-a cumpărat de la CFR în urmă cu mai mult timp. Firma SC Meridian 2002 SRL, care a intrat în lichidare, iar Primăria Bumbeşti Jiu s-a înscris la masa credală pentru a recupera din datoriile pe care societatea le are la autoritatea publică locală.

Balena Albastră. Cum arată braţele copilului tău?

Imagini pentru balena albastra

Zvonul că un tânăr de 17 ani care s-a sinucis într-o pădure de lângă Codlea ar fi fost victima unei provocări online sinistre a fost catalizatorul unui întreg șir de alarme mediatice pentru prevenirea unei eventuale epidemii de suiciduri în ţara noastră.

Discuţiile privind influenţa jocului „Balena Albastră”, căci despre el este vorba, au fost alimentate constant în ultimele zile de presa care a raportat aparenta asociere a unor incidente cu provocarea deja notorie, în Rusia, de doi ani.
În România, totul a început în urmă cu câteva săptămâni, după ce un tânăr de 17 ani din Codlea s-a sinucis, inexplicabil, într-o pădure din apropierea localităţii. La scurt timp de la aflarea veștii, dinspre surse locale, s-a răspândit zvonul că tânărul, de altfel jovial și comunicativ, ar fi participat la provocarea online „Balena Albastră”. „Balena Albastră” este unul dintre numele sub care circulă o provocare online asumată ca un joc în care, pentru a câștiga, trebuie să duci la îndeplinire 50 de „misiuni” automutilante pe parcursul a 50 de zile, sub îndrumarea unei „călăuze”, iar pentru a câștiga, participantul trebuie să parcurgă ultima misiune, care este una de sinucidere.
Odată lansat zvonul că moartea tânărului din Codlea ar fi avut legătură cu provocarea morbdidă, nici dezminţirile apropiaţilor nu au mai putut opri valul de speculaţii. Așa se face că, în urmă cu doar câteva zile, după ce cinci elevi de clasa a VI-a au fost spitalizaţi fiindcă s-au asfixiat încercând să vadă care dintre ei își poate ţine respiraţia mai mult, „Balena Albastră” a fost din nou învinuită. În absenţa unor informaţii concludente din partea Poliţiei în primele ore de la incidente, presa a răspândit zvonurile pe care le-a obţinut direct de la surse mai mult sau mai puţin apropiate de cei implicaţi. Și chiar dacă, după aceea, Poliţia a negat existenţa vreunei legături cu jocul fatidic, informaţia iniţială a continuat să alimenteze discuţii despre un posibil fenomen online, la noi.
Un reportaj în exclusivitate realizat de Digi24 a prezentat mărturia unei adolescente de 13 ani din Timișoara care spunea că a încercat și ea jocul, din curiozitate, și că a început să fie hărţuită de utilizatorul pe care îl avea drept „călăuză” în joc. Acesta i-ar fi trimis mesaje de ameninţare și ar fi activat de la distanţă camera foto a telefonului prin care aceasta se conectase la reţea, făcându-i poze ei sau locului în care se afla. Potrivit reportajului, părinţii au resetat telefonul, dezactivând totodată și funcţia de geolocaţie, însă mesajele au continuat să apară. Mama fetei a spus că „telefonul este compromis” și că singura soluţie este înlocuirea lui. Reporterii au precizat de asemenea că, de când au predat fostul telefon la Poliţie, mesajele au încetat.
Poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timișoara – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice – s-au autosesizat după vizionarea reportajului și au pornit o investigaţie în urma căreia au aflat că adolescenta minţise.
Întreaga poveste cu „Balena Albastră”, traumă din cauza căreia părinţii ar fi trimis-o la psiholog, nu era altceva decât o invenţie pe care fata o născocise ca să își convingă părinţii să îi cumpere un telefon nou.
Tânăra a mers până acolo încât își instalase o aplicaţie care generează un istoric fals al apelurilor și mesajelor primite.
Deși niciunul dintre cazurile corelate în România cu jocul online nu s-a dovedit a avea cu adevărat legătură cu „Balena Albastră”, presa continuă să transmită avertizări în termeni alarmanţi și să colporteze o statistică insuficient documentată, potrivit căreia jocul a ucis peste 100 de adolescenţi ruși.

De unde a pornit totul

Primele apariţii în presă ale subiectului „Balena Albastră” au avut loc în Rusia, în luna mai a anului trecut, când publicaţia rusească Novaya Gazeta a raportat că „aproape toţi din cei 130 de adolescenţi ruși care s-au sinucis în perioada noiembrie 2015 – aprilie 2016 făceau parte din aceeași comunitate pe VKontakte.com (o reţea socială asemănătoare Facebookului, n.r.)”.
Jurnaliștii ruși spuneau că „cel puţin 8” dintre suiciduri aveau legătură cu „Balena”, însă o investigaţie condusă de Radio Europa Liberă avea să arate inconsistenţa logică a acestei ipoteze, dincolo de faptul că infomaţiile nu fuseseră verificate cu Poliţia. De fapt, contrar zvonisticii internaţionale, niciunul dintre cazurile de suicid din Rusia, Kazahstan și Kîrgîzstan, despre care s-a presupus că ar avea legătură cu Balena Albastră, nu s-a dovedit a fi în mod concludent legat de acesta.
O rezervă ar fi trebuit să vină și din conștientizarea faptului că, deși majoritatea acelor tineri frecventau grupuri dedicate jocului suicidar, asta nu înseamnă neapărat că jocul i-a determinat să se sinucidă, ci că la fel de posibil este ca tinerii să fi căutat jocul tocmai din cauza tendinţelor lor suicidale.
Pe de altă parte însă, faptul că presa rusă a invocat ca „indiciu preliminar” o posibilă conexiune între suicidurile investigate de Poliţie și jocul sinistru a dus la construirea unui cult al jocului, pe care nici infirmările oficiale ulterioare nu l-au putut sparge. Așadar și în Rusia informaţia a urmat un tipar similar cu cel pe care îl observăm zilele acestea în România. Numai că, în Rusia, coordonatele jocului sunt la o cu totul altă scară.
Se estimează că sute de mii de tineri sunt înscriși în comunităţi online care au ca tematică jocul suicidar. Lucrul acesta nu înseamnă, desigur, că toţi sunt interesaţi să se sinucidă, ci că jocul are notorietate de fenomen. Ceea ce nu este cazul în România.

Poliţia și politicienii

Brandul acestui joc a devenit cunoscut internaţional până acolo încât lideri politici și activiști din Rusia și Kazahstan s-au văzut împinși de presiunea publică să ia măsuri pentru a combate „Balena”.
Un tânăr de 21 de ani, Filipp Budeikin, a fost arestat în apropiere de Moscova fiind suspectat că ar fi orchestrat întregul joc. Însă voci precum cea a Yelenei Mizulina, membru conservator al Consiliului Federaţiei Ruse, susţin că arestarea lui Budeikin nu a dus la o diminuare a fenomenului. Mizulina le-a cerut procurorilor să investigheze legăturile între grupurile de pe internet și suicidurile raportate. Deputata Irina Yarovaya a promis introducerea în legislaţie a unor prevederi care să incrimineze încurajarea sau intimidarea minorilor spre săvârșirea suicidului. În Kazahstan, ministrul de Interne, Kalmukhanbet Kasymov, a lansat un apel la crearea unei baze de date cu utilizatorii social media. Iar în Kîrgîzstan, Poliţia a început să efectueze raiduri în internet-cafe-uri, pentru a controla copiii care le frecventează de urme de tăieturi sau de mesaje suspecte pe telefoanele lor.
Diverși activiști s-au alăturat eforturilor autorităţilor, înscriindu-se pe grupurile VK special pentru a lua legătura cu copiii vulnerabili care le frecventează și pentru a încerca să îi ajute să se răzgândească. Misiunea nu este nicidecum una ușoară, așa cum au demonstrat doi reporteri Radio Europa Liberă. Odată pentru că, dată fiind isteria creată în jurul jocului, conturile VK ale celor implicaţi sunt blocate pe bandă rulantă. Apoi, pentru că distanţa și comunicarea doar prin intermediul textului îngreunează foarte mult procesul, în ciuda intenţiilor celor care fac eforturi pentru a obţine contrariul.
Potrivit site-ului specializat în verificarea informaţiilor virale, Snopes.com, grupurile VK de încurajare a suicidurilor au început să apară la scurt timp după ce adolescenta Rina Palenkova s-a sinucis, aparent la câteva minute după ce a postat un ultim selfie pe VK.
Imaginea a circulat intens în social media, iar Rina a devenit exponentul a ceea ce a devenit aproape un cult al sinucigașilor, strânși în jurul unei comunităţi online care s-a numit la început „Marea balenelor”. Snopes citează un site rusesc, Lenta.ru, conform căruia fondatorul acestui grup ar fi declarat că nu ar fi avut nicio clipă intenţia de a forma un grup de încurajare a sinucigașilor, ci că a creat grupul pentru a strânge subscriberi cât mai mulţi și pentru a deveni, astfel, cât mai atractiv în ochii advertiserilor.
La fel ca și Facebook, reţeaua VKontakte este o piaţa populară pentru publicitate, iar cei care susţin comunităţi online populare pot câștiga bani frumoși din vânzarea de publicitate.
În acest scop însă, administratorul respectiv a clonat pagini și a postat din nou clipuri video și fotografii cu Rina, cu mormântul ei și chiar capturi de ecran cu mesaje din corespondenţa ei.

Cu ce să rămânem

Provocările online sunt, cu certitudine, un fenomen, tematica lor variind de la competiţii puerile (cine poate înghiţi o lingură de praf de scorţișoară fără să vomite), la acţiuni comice, în scopul de a crește notorietatea anumitor cauze (provocarea găleţii cu gheaţă). Despre provocarea Balena Albastră nu se poate vorbi însă în termeni la fel de neechivoci.
Unii l-au numit „Ambulanţa neagră a milenialilor”, acuzând că jocul nu este altceva decât „un fals aruncat pe piaţă și repetat până la adevăr”. Și totuși, fascinaţia morbidă pe care o exercită ar putea fi explicată din punct de vedere psihologic.
Ce poate fi atractiv la un joc a cărui finalitate este moartea și ale cărui runde sunt pași pentru desensibilizarea la pericol, obișnuirea cu durerea și alienarea? Dacă vom căuta răspunsul strict în logică, ne vom lovi de un zid, pentru că răspunsul ocolește subtil orice intuiţie care ar dicta că toate presupusele beneficii ale jocului nu se pot ridica la nivelul tributului pe care îl cere.
O teorie de psihologie a gamingului s-ar putea aplica, într-o măsură uimitor de mare, în cazul „Balenei Albastre” și ar putea fi, totodată, și un semnal luminos la capătul unui tunel de panică.
Teoria motivaţiei intrinseci descrie pornirea de a progresa către un scop, fără a avea nicio promisiune/așteptare a unei recompense externalizate. (Ca atunci când te implici într-o activitate neplătită, necunoscută sau știind că nu vei fi în niciun fel compensat pentru ea.) Psihologul Richard Ryan, de la Universitatea Rochester (SUA) a co-creat, în 1985, teoria autodeterminării, care este unul dintre cele mai cunoscute cadre de interpretare a motivaţiei intrinseci.
Potrivit lui Ryan, „Orice joc video bun aplică cele mai importante principii ale motivării” care, conform teoriei autodeterminării, se reduc la trei categorii mari: autonomie (pornirea cuiva de a fi cauza propriului comportament sau alegeri); conectivitate (pornirea de a fi legat într-un fel de ceilalţi, de a te identifica cu un grup) și competenţa (dorinţa de a controla sau influenţa efectele comportamentului propriu). „Balena Albastră” combină cele trei principii, cultivând iluzia că a-ţi lua viaţa este o demonstraţie de autocontrol și că acesta poate fi dobândit prin exerciţiu. Apartenenţa la comunităţile morţii îi oferă participantului iluzia că este înţeles și integrat printre alţii la fel ca el.
Orice joc se prezintă în faţa potenţialilor jucători ca o provocare. Dacă nu ar fi așa, nu ar avea niciun rost să fie jucat și nici nu ar avea priză la public. Probabil că, pentru un adolescent deja tulburat sufletește, a te sinucide la capătul unui joc poate trece drept o provocare. Interpretarea potrivit căreia, sub diferite influenţe, tinerii pot ajunge cu ușurinţă să romantizeze suicidul este în consens cu această grilă.
Însă tocmai faptul că a percutat la ideea de provocare, considerând-o atractivă, este un semn că acel adolescent încă deţine resurse motivaţionale suficiente pentru un alt curs al acţiunii. Dacă el găsește satisfacţie în autonomia, conectivitatea și competenţa pe care i le oferă un joc, este foarte probabil în stare să o regăsească și în alte activităţi care să nu presupună a-și face rău.

Înapoi la esenţial

E drept că adolescenţa este o perioadă dificilă, din pricina schimbărilor prin care trece organismul și a hipersensibilităţii adolescentului la orice indiciu (mai ales provenind dinspre cei de vârsta lui) cu privire la valoarea lui ca om și la identitatea lui. Însă tocmai de aceea este extrem de important ca, mai mult de a-i supraveghea și a le impune interdicţii, părinţii să comunice cu copiii lor adolescenţi. Lucrul acesta îi poate ajuta să le cunoască nevoile și, înţelegându-le, să îi ghideze discret spre alternative care să îi împlinească.
Teama adulţilor faţă de jocul morbid are totuși o doză semnificativă de paradox, în condiţiile în care etapele lui preliminare presupun și acţiuni vizibile. Părinţii cărora le e frică de posibilitatea ca, într-o zi, propriii lor copii să joace acest joc au la îndemână o soluţie mult mai simplă decât restricţionarea militărească a accesului la electronice și la internet. Însă câţi dintre aceștia sunt suficient de prezenţi pe lângă copiii lor, încât să vadă dacă aceștia au sau nu pe braţ o tăietură – fie ea în formă de balenă sau de caracatiţă deghizată în vânzător ambulant de iluzii scrise cu litere chirilice?

Opriți distrugerea Defileului Jiului!

33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, ce se va pierde printre pietre. Anul acesta, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în ultimii 26 de ani în România. 
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000. Dar, legea este ignorată cu desăvârşire. 
Proiectul devastator presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin două tuneluri până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului naţional, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ... 
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, modificarea pe care o va suferi microclimatul defileului, în sensul aridizări, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului, fără marele râu, va deveni o zonă dezolantă. 
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu. 
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să constate că acordul de mediu din 2003, fiind acordat pentru lucrări până în 2007, nu mai este în vigoare. Sau cel puţin să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă. 
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final. 
Garda Națională de Mediu trebuie să constate multiplele ilegalități și să impună sistarea lucrărilor. Petiția anterioară privind Defileul Jiului a fost redirecționată și, în cele din urmă, trimisă de poliție la Comisariatului Județean Gorj al GNM, in martie 2016, dar comisarii de acolo au omis să sisteze lucrările ilegale. 
Încă nu este prea târziu ca Defileul Jiului să fie salvat! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm autorităților de mediu direct vizate de acest dezastru ecologic dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.

De ce este important?

Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. 
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi. 
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva! 
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”

Un hunedoarean de 99 de ani lucrează cu contract de muncă


În țara asta plină de putori și de oameni care așteaptă să li se dea, un bătrân de 99 de ani ne oferă un superb exemplu de ambiție și seriozitate. Ștefan Gros, un cioban din satul Vâlceluța, județul Hunedoara, apropie suta de ani, dar nu vrea nici în ruptul capului să stea acasă și să-și mănânce pensia. Om în putere, Nea Fănică își vede de meseria lui de cioban și lucrează cu contract de muncă la stâna unui om de afaceri din Hunedoara, care îl plătește cu 1.000 de lei pe lună. E cel mai bătrân angajat din România.
“Nepoţii şi copii tăt îmi spun că să mai las mersu’ la oi, dar io le-am spus şi le zâc ş-acuma: dacă vreţi să mă omorâţi, nu mă mai lăsaţi să urc cu oile la munte! În martie încep să fete oile şi mă duc la turmă, iar în luna mai urc la stână, pă munte. Pe mine dragostea lui Dumnezeu şi dragostea mea pentru oi şi pentru munte m-or ţinut atâta-n viaţă”, a povestit Ștefan Gros în “Glasul Hunedoarei”, publicație care a prezentat cazul pe larg, bravo lor!
Pe lângă salariu, Nea Fănică mai ia 400 de lei pensie de agricultor și încă 400 de lei ca veteran de război. A fost la oi de mic. Asta a făcut mereu și asta îi place să facă și acum, la 99 de ani. A trecut prin război, s-a luptat cu ursul, a mers înainte. De-acolo, din vârful muntelui, rezemat în bâta lui de cioban, a înțeles care e treaba cu viața: “Eu am muncit mereu numai bani cinstiți. Pun capul pe cojocul meu, mă culc lângă oi și dorm liniștit. Mă mai deranjează numai ursul când vine”.
Ne inclinam până la pământ în fața acestui cioban de 99 de ani și vă îndeamnă să luați aminte. Dacă tot faceți planuri pentru noul an, lăsați învârtelile și gând pe muncă!

Alianța Familiilor din România — Părinți, nu sexualizați mintea copiilor!


Revolutia sexuala nu se perpetueaza de la sine pentru ca revolutionarii revolutiei sexuale nu pot sa se reproduca biologic. V-ati intrebat vreodata daca nu cumva parintii sunt, cit de cit, responsabili pentru perpetuarea ei? Din nefericire, raspunsul la aceasta intrebare este, de multe ori, afirmativ. Foarte multi parinti isi transforma copiii in adepti inflacarati ai revolutiei sexuale, fie intentionat ori indirect, prin propriile actiuni, ori din nebagare de seama si nepasare.
Subiectul de azi ne-a fost inspirat de o stire cu totul bizara peste care am dat saptamina trecuta. De fapt, e probabil cea mai bizara stire peste care am dat in ultimii ani: o mama si fiul ei si-au schimbat, simultan, sexul biologic in barbat si fata, devenind, peste noapte, tata si fiica. Inainte de shimbarea sexului, mama si sotul ei au facut cinci (5) copii. Cu ani in urma, mama si unul din fii ei au vizionat impreuna un documentar despre adolescentii care isi schimba sexul biologic din cel "atribuit" lor de societate la nastere, in cel "ales" de ei dupa nastere. La 15 ani, fiul a inceput tratament hormonal de schimbare a sexului. Mama nu s-a opus ci, dimpotriva, a devenit curioasa. Din senin, zice ea, si-a dat seama ca apartine sexului nepotrivit si a dorit si ea sa-si schimbe sexul. Si-a taiat sanii sa devina barbat. Sotul ei, de 53 de ani, afirma ca nu afla  nimic rau in asta, sotia (ori sotul?) lui pastrindu-si organele sexuale feminine. 
Daca adultii ca parinti fac aceste lucruri, nu e de mirare ca in lumea occidentala confuzia sexuala atinge proportii tot mai ingrijoratoare, mai ales la copii si adolescenti. In vara anului trecut am scris depre un fenomen deosebit de tragic care se petrece in America - adolescentii isi schimba sexul biologic in grup, adica simultan, la gramada, un fenomen numit "cluster transitioning". Adolescentii spun ca prefera tranzitia la gramada pentru ca, zic ei, le da un simtamint de "solidaritate" si pot confrunta mai bine, impreuna, "intoleranta" societatii fata de cei care isi schimba sexul.
Joaca parintii un rol negativ?
Adevarul este ca parintii poarta multa vinovatie pentru transformarea copiilor lor in revolutionari sexuali. Unii prin actiuni intentionate si iresponsabile, iar altii prin nepasare si neimplicare in viata copiilor lor.
Incepem cu atitudinile parintilor. Foarte multi parinti sunt extrem de liebrtini si permisivi. Astfel de parinti se gasesc in mod special la generatia tinara, educata in spiritul anarhic al vremurilor noastre. Sunt parinti care nu cu mult timp in urma au iesit de pe bancile universitatilor unde au fost invatati sa dispretuiasca trecutul, "ingustimea" de gindire a parintilor lor, "ingustimea" valorilor traditionale, si sa respinga modelele traditionale de organizare sociala si normele sociale testate de societate de mii de ani. Acesti parinti tineri apartin unei culturi anarhiste care aplauda distrugerea normelor traditionale de orice fel. Sunt parinti care se simt emancipati privind sexualitatea si imprima in copiii lor acelasi spirit de anarhie si contra-normalitate. Sunt parinti care alearga dupa ce e la moda in domeniul social si cultural. Descatusarea societatii de "inhibitiile sexuale" ale generatiilor care au trait inaintea lor e un obiectiv pe care il promoveaza. Sunt fericiti cind isi vad copiii "descatusati" de lanturile "robiei" sexuale traditionale. Impliniti cind isi vad copiii emancipati, respingind abstinenta si normele traditionale de conduita sexuala, ori intr-o stare de confuzie sexuala si de criza de identitate de gen.
Neconformismul sexual atrage atentie. Unii parinti sunt nerabdatori sa-si transforme copiii in celebritati peste noapte. Cum se poate face asta mai usor si repede decit prin dezorientarea si denaturarea intentionata a sexualitatii copiilor lor? Unor astfel de parinti li se pare interesant sa-si cresca copiii dupa noile standarde si moravuri sexuale. Mai ales daca copiii dau semne, inca din copilaria frageda, ca nu se conformeaza asteptarilor traditionale de comportament sexual. Daca fiica se joaca cu masini iar baiatul cu papusi, acesti parinti au impresia ca odraslele lor apartin sexului opus. Ii duc la medic, iar medicul, pentru castig personal, sugereaza parintilor tratament hormonal pentru copii, iar de la o vreme copiii isi piered identitatea sexuala cu care s-au nascut. Unii parinti isi imbraca baieti ca fetele iar fetele ca pe baieti. Baietii cresc parul lung si parintii il impletesc asemenea parului fetelor, iar fetelor li se taie partul scut sa arate ca baietii.
Alti copii sunt crescuti sa arate si sa adopte o identitate androgenica. Androgenismul, adica identitatea sexuala care se vrea neutra, nici feminina nici masculina, ia proportii. Fetele adopta un ton profund si agresiv al vocii, abandoneaza feminitatea in vorbire, glas, si vestimentare, iar baietii fac la fel. Fetele resping femininitatea iar baietii masculinitatea. Fetele se imbraca sa nu arate nici ca fete dar nici ca baieti, iar baietii se imbraca si isi aranjaza parul sa arate nici ca baieti nici ca fete. Cu citiva ani in urma New York Times a publicat un articol despre extinderea ingrijoratoare a modelui sexual androgen in Argentina, el fiind la moda in mod special la tinerii din Buenos Aires. Iar in ani recenti clerici musulmani au exprimat aceleasi ingrijorari privind fetele din Emiratele Arabe Unite. Crime mai mari ale parintilor ori adultilor impotriva copiilor ca acestea sunt de neimaginat. Toxicitatea acestui comportament parental e greu de exagerat. Dar cu toate acestea, astfel de parinti sunt vazuti ca parinti ai viitorului, aplaudati in media progresista occidentala ca veritabile modele de imitat pentru copiii lor.

Alte comportamente parentale iresponsabile
Confuzia sexuala si transformarea copiilor normali in revolutionari inflacarati ai revolutiei sexuale se produc la marsurile homosexuale. Marsuri la care majoritatea participantilor nu sunt homosexuali ci persoane confuze privind identitatea de gen ori propria sexualitate. Copiii lor, impresionabili, participa cu sutele, ducind in mina fluturasi ori pancarte cu semnul curcubeului, si avind fetele pictate cu culorile curcubeului. An dupa an. Incet, incet, acesti copiii devin ceea ce parinti lor deja au devenit, dar si mai rau. Confuzia lor sexuala devine mai intensa si se propaga. La asta se adauga alte practici bizare ale parintilor: pornografia, sextingul, tati care poarta rochii in casa, ori mame care se identifica ca fiind barbati, isi taie sanii, ori isi deprind fetele cu o gaindire si comportament feminist anti-masculin . Practica ereziilor si perversiunii sexuale incepe in familie si continua in strada.
Multi parintii isi expun copiii culturii sexualizate in mod intentionat. Un exemplu recent e filmul Beauty and the Beast lansat recent de Disney. Daca pina acuma cei doi protagonisti traditionali ai filmului erau unul masculin si unul feminin, Disney a decis sa introduca in noua versiune o scurta portretizare a atractiei sexuale intre persoane de acelasi sex. Cu toate acestea, parintilor parca nu le pasa si permit copiilor sa vizioneze astfel de filme si documentare care le murdaresc mintile si le cauzeaza confuzie sexuala. Vreme de mai multi ani, de fapt, Disney a produs materiale pro-homosexuale fara ca parintii sa ia atitudine de teama sa nu fie etichetati "ingusti" la minte.

Desenele animate au devenit si ele un mijloc prin care revolutia, confuzia si criza de identitate sexuala sunt transmise copiilor. Putini parinti mai urmaresc desenele animate cu copiii lor cu scopul de a depista si izola mesajele sexuale nepotrivite transmise copiilor lor. Divortul e si el responsabil pentru sexualizarea mintii copiilor. Studii peste studii arata foarte clar ca in familiile intacte confuzia sexuala e cvasi-inexistenta. Dar in familiile unde lipseste mama ori tata, copiii devin confuzi din punct de vedere sexual in numar mult mai mare. Pentru o dezvoltare normala a sexualitatii lor, copiii au nevoie atit de o mama cit si de un tata, mai ales in anii formativi ai vietii. Baietii au nevoie de o mama si o tata, iar fetele au nevoie de un tata si o mama, fiecare in aceasta ordine. Prezenta in familie a parintilor de sex opus pune echilibru si normalitate sexuala in copiii. Conform studiile pe care le comentam periodic, majoritatea copiilor si a adolescentilor care se identifica ca find ne-heterosexuali parvin din familii destramate, din care lipsesc fie mama fie tata. Iar caminele constituite din parinti de acelasi sex produc numarul cel mai ridicat de copii si adolescenti confuzi sexual.

Paziti-va de idoli!

Sexualizarea mintii e o idolatrie. Atit la adulti dar mai ales la copii. Paziti-va de acest idol! Aceste cuvinte ale Apostolului Ioan, rostite acum 2000 de ani in ultimul verset al primei lui epistole, sunt atit de relevante azi cit au fost atunci cind au fost scrise. Sexualizarea mintii copiilor e o crima impotriva lor. O crima de care multi ne facem vinovati. Din nefericire mintea multor parinti e ea sexualizata. Iar o astfel de minte nu poate produce nimic altceva decit copii cu mintea sexualizata. Minti imature produc copii imaturi. Parinti sexualizati produc copii sexualizati. Mintea parintilor sexualizati are nevoie de de-toxificare. Traim in apogeul epocii seculare, una in care statul confisca totul si se substituie familiei, casatoriei si rolului parintilor. Majoritatea dintre noi ne-am obisnuit cu acest nou statut al statului. Am permis statului sa nationalizeze familia, casatoria si relatiile de familie si sa le reconfigureze si sa le redefineasca dupa voie. Ne-au fost confiscate si drepturile parentale, printre ele dreptul de a ne educa copiii in spirit crestin. Din nefericire majoritatea dintre noi ne-am obisnuit si am acceptat noul status quo. Am relegat statului autoritatea de a ne educa copiii. Chiar daca educatia aceasta e, de fapt, o indoctrinare in idolatria vremurilor in care traim.
Cu mii de ani in urma, invatam din Sfintele Scripturi, Dumnezeu a impus parintilor obligatia de a educa copiii sa cunoasca Legea lui Dumnezeu, adica valorile si moravurile sanatoase care dau viata. Sa-i invete diferenta dintre bine si rau, sa discearna ce e bine si ce e rau, si sa urmeze binele. Asta din toate privintele, inclusiv sexualitatea. Deuteronom 6:6 constituie ceea ce am putea numi, pe buna dreptate, adevarata filosofie a educatiei. Adevarata educatie il are in centrul ei pe Dumnezeu, moravurile si valorile. Adevarata educatie a copiilor e sa-l cunoasca si sa-l iubeasca pe Dumnezeu si valorile biblice. Pe de alta parte, filosofia seculara a educatiei si sistemul secular educativ al zilelor noastre e unul de transmitere de informatii copiilor. Si cam atit. Ea nu are nimic de a face cu valorile pentru ca porneste de la premisa ca nu exista Dumnezeu si, in consecinta, nu exista valori. Copiii sunt educati ca valorile sunt neutre si se constituie exclusiv din preferintele subiective ale individului. Educatia crestina e una prin care copiii se transforma in persoane, in fiinte umane si da copiilor personalitate. Cea seculara le da doar informatii.
Educatia seculara e axata pe dreptul la autodeterminare a fiecarei persoane, inclusiv a copiilor; dreptul de a fi tu insuti; dreptul fiecarei persoane de a-si descoperi propria identitate; si dreptul de a-si trai viata cu scopul primar de a-si atinge "adevarata" identitate. Aceste drepturi, cit si exercitarea lor, incep in copilarie si se mentin pe durata vietii. In fata acestor provocari fara precedent, multi dintre noi ca parinti am capitulat. Viata e prea stresanta sa ne impotrivim acestor influente nocive care sunt prezente in vietile copiilor nostri. Parintilor crestini, insa, nu le este permis sa gandeasca asa. Contexul istoric in care traim noi nu e radical diferit de cel in care au trait inaintasii nostri. Iosua ne este bine cunoscut pentru decizia lui ca atit el cit si intreaga lui familie vor "sluji" lui Dumnezeu. Si pe vremea lui erau idoli. Multi sie de tot felul. Dar Iosua a avut taria si determinarea sa confrunte idolii zilelor lui si sa transmita valorile biblice copiilor lui. Aceasi obligatie ne apartine si noua.

Material furnizat de către Alianța Familiilor din România

Ingrijorare printre ROMÂNII din MAREA BRITANIE. Chiar și cei cu acte, nevoiți să se întoarcă acasă. Iată MOTIVUL



Românii din Marea Britanie sunt speriaţi de Brexit – mai ales cei fără acte, care nu au statut de rezident permanent. Parlamentul britanic a aprobat, luni, legea care permite Guvernului să înceapă întreg procedeul de ieşire a ţării din Uniunea Europeană. Legea va intra în vigoare după ce este aprobată de Regină.


Simpla călătorie în Regatul Unit s-ar putea complica. Acum românii au nevoie doar de buletin. Însă e posibil, în funcţie de negocierile care vor urma, să fie obligatoriu paşaportul, şi posibil viza. De asemenea, dreptul la muncă va fi restricţionat. Românii ar putea avea nevoie de permis de muncă, scria a1.ro.
Totodată, studiile s-ar putea scumpi. Studenții români nu vor mai avea acces la granturile de studii și li se vor restricționa împrumuturile.  Restricţii vor fi impuse şi în ceea ce priveşte drepturile sociale.
Acum primesc ajutoare sociale în Marea Britanie 3.430 de români, potrivit datelor oficiale. Sunt abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii.
Cei care au un statut de rezident permanent – având peste cinci ani de când este stabilit în Marea Britanie – nu prea au mare linişte nici ei. Dar ceilalţi, care nu au acte, nu au nicio siguranţă. Mulţi se vor întoarce acasă sau în ţările din care au venit. Pentru că, în special, în ultimul an, în ultimii doi ani, au venit masiv din toată diaspora în Marea Britanie. Acum se aşteaptă o reântoarcere a celor mulţi care nu au un statut legal”, a explicat pentru TVRMirel Prisacaru, român din Londra, membru al Consiliului Românilor de Pretutindeni. SURSA aici
Deputații britanici au votat, luni, proiectul de lege ce autorizează guvernul să declanșeze Brexitul, la câteva ore după anunțul premierului scoțian privind intenția de a cere un nou referendum privind independenţa.
Deşi la nivelul societății există foarte mult sprijin pentru Brexit, solicitarea unui referendum din partea premierului scoțian Nicola Sturgeon complică lucrurile, a explicat jurnalistul Victor Popa de la Londra. Această cerere plasează Londra între ciocan şi nicovală. Ipoteza desprinderii Scoţiei din Regatul Unit este pentru mulţi votanţi Brexit un preţ prea mare de plătit, a precizat jurnalistul într-o Ediţie Specială a Ştirilor TVR.
Premierul Theresa May a anunţat că până la sfârşitul acestei luni vrea să activeze Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona – care prevede că orice stat se poate retrage din Uniunea Europeană.
Citeste mai multe pe tvr.ro

ORA DE VARA – SCHIMBAREA OREI – CAND TRECEM LA ORA DE VARA ÎN 2017?

În fiecare an,trecerea de la ora de iarnă la cea de vară,are loc în ultima duminică din luna martie.

Atunci ziua este mai scurtă cu o oră.

Trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea dintre:25<26 Martie

Acul ceasornicului va fi mutat de la :ora 3:00 la 4:00

Ora de vara si ora de iarna au un rol important in calculele astrologice. Ora de vara a fost reintrodusa in anul 1979 si recalculata in 1997, dar a functionat si la mijlocul secolului XX.
In programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.
Intre 1979-1996 s-a trecut la ora de vara in ultima duminica a lui martie si la ora de iarna in ultima duminica a lui septembrie.
Dupa 1997 se trece la ora de vara la ora 1 GMT din ultima duminica a lui martie (dupa 22 martie) si la ora de iarna la ora 1 GMT din ultima duminica a lui octombrie.

Prima victimă din România a jocului "Balena albastră". Mesajul care a îngrozit o tânără de 19 ani din Codlea


Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov a anunţat, marţi, că prima victimă a jocului „Balena albastră“ este o tânără, instituţionalizată la Codlea, care ar fi primit un cod pe telefonul mobil şi locaţia unde ar fi fost în siguranţă pentru a se sinucide.

„România este tulburată, de câteva zile, de un joc neobişnuit, periculos, inventat de un rus, care se presupune că a dus până acum la moartea a 130 de copii, în ţările ex-sovietice. «Balena Albastră» este jocul despre care se presupune că îndeamnă jucătorii la sinucidere. Prima presupusă „victimă“ din România a acestui joc malefic a fost o tânără de 19 ani, din Codlea, urmată de cinci elevi de la Iaşi şi, recent, de o copilă de 13 ani din Timişoara“, se arată într-un comunicat al DGASPC Braşov, semnat de directorul general al instituţiei, Gheorghe Durnă.

Reprezentanţii DGASPC Braşov spun că tinerii şi copiii intră în acest joc din curiozitate, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu tânăra de 19 ani, instituţionalizată la Complexul de Servicii „Măgura“ Codlea.

„Tânăra susţine că a primit, cu această ocazie, pe telefonul mobil, un cod de acces, urmat de o hartă cu locaţia ei şi o îndrumare spre o anumită stradă din localitate, unde ar fi fost în siguranţă. În acel moment, fata s-a speriat, şi-a deconectat telefonul şi a anunţat conducerea centrului, care, la rândul său, a sesizat secţia de poliţie din localitate, care a demarat cercetări în acest caz”, se arată în comunicatul citat. 


Conducerea DGASPC Braşov a transmis tuturor şefilor de centre din subordine o informare cu privire la pericolele la care se supun copiii care accesează din curiozitate acest joc, precum şi solicitarea ca personalul de specialitate din subordine să consilieze copiii din centre şi să îi facă să conştientizeze pericolul la care se expun intrând în acest joc.

Totodată, DGASPC Braşov atrage atenţia părinţilor şi persoanelor care au în îngrijire copii şi tineri asupra riscurilor la care sunt supuşi copiii care accesează „la liber“ internetul, fiind la doar câteva click-uri distanţă de nişte zone obscure sau de nişte potenţiali infractori.

„Pentru a evita aceste lucruri, părinţii ar trebui să le explice minorilor că internetul nu este doar un loc de joacă şi că nu au voie să vorbească cu străini, să limiteze accesul la jocurile în reţea şi, cel mai important, să îi înveţe pe aceştia să le spună de fiecare dată tot ce se întâmplă, atunci când au temeri, frici sau nu înţeleg ceva“, mai precizează sursa citată.

Cinci copii de la Şcoala Generală „Veronica Micle” din Iaşi au ajuns, vineri, la spital după ce au jucat un joc numit „Leşinul”. Practic, ei şi-au ţinut respiraţia aproape 40 de secunde, un alt coleg i-ar fi strâns în braţe şi mai apoi şi-au pierdut cunoştinţa.

În Timişoara, o fată de 13 ani a povestit că a ajuns din greşeală pe site-ul jocului "Balena Albastră", iar apoi a început să primească mesaje de ameninţare de la administratorii jocului şi să fie sunată de aceştia. Ulterior, ancheta a scos la iveală că fata a înscenat totul.

Jocul "Balena Albastră", al cărui final ar putea fi chiar decesul, a intrat în atenţia autorităţilor din România. După ce în alte state jocul a făcut victime, poliţiştii români au început o campanie de prevenire.


Sursa: http://www.gandul.info/stiri/prima-victima-din-romania-a-jocului-balena-albastra-mesajul-care-a-ingrozit-o-tanara-de-19-ani-din-codlea-16203259

„Balena Albastră“, jocul care-i împinge pe adolescenţi la sinucidere.


Sute de adolescenţi din România sunt implicaţi într-o activitate online intitulată „Blue Whale Challenge“, care a provocat zeci de morţi printre tinerii din spaţiul ex-sovietic. Un reporter „Adevărul“ a pătruns, sub acoperire, în reţeaua clădită pe site-ul rusesc VKontakte pentru a înţelege fenomenul sinistru.

Sute de adolescenţi din România sunt în pericol de moarte din cauza unui „joc“ online pătruns recent şi pe piaţa autohtonă, al cărui scop final este sinuciderea. Oricât de greu ar părea de crezut, există zeci de cazuri documentate în spaţiul ex-sovietic ale unor tineri care şi-au pus capat zilelor din cauza unei nebunii intitulate „Blue Whale Challenge“ (n.r. - Provocarea „Balena Albastră“).    Flagelul a pornit în Rusia. Între 2013-2016, iniţiatorul său, un rus cu numele Phillipe Budeikin, a creat opt grupuri dedicate pe reţeaua socială VKontakte (n.r. – varianta rusească a Facebook). Din noiembrie 2015 până în aprilie 2016, 130 de tineri ruşi s-au sinucis aruncându-se în gol sau în faţa trenului. 

Jocul în sine mizează pe o provocare psihologică: cu un anunţ pe una dintre paginile oficiale ale jocului de pe VKontakte, potrivit căruia sunt interesaţi să joace „Balena Albastră“, tinerii pot adera la grupurile care promovează conceptul. Adolescenţii sunt contactaţi imediat după înscriere de „călăuze“. Ulterior, timp de 50 de zile, primesc câte o sarcină de îndeplinit, una mai sinistră decât alta: li se cere, de exemplu, să se automutileze pe antebraţ, unde să deseneze o balenă cu o lamă de bărbierit. Mai sunt provocaţi să se trezească la ora 4.20 şi să vizioneze un film de groază sau să se plimbe, în echilibru, pe marginea unei clădiri. Ultima sarcină este sinuciderea, prin metode diverse.

Jocul morţii s-a răspândit puternic atât în spaţiul ex-sovietic, cât şi în Estul Europei sau în Occident. Ucraina, Letonia şi Republica Moldova au înregistrat cazuri recente de sinucideri la adolescenţi care şi-au postat pe conturile personale de pe platformele sociale simbolurile provocării. Deşi diverşi lideri de opinie sau părinţi avertizează asupra implicaţiilor deosebit de grave, avertismentele sunt aproape ignorate în prezent

Un reporter „Adevărul“ a petrecut câteva zile, sub acoperire, în mijlocul adolescenţilor de pe VKontakte (VK) care încearcă „Blue Whale Challenge“. În spatele unui cont fals, am făcut cunoştinţă cu adolescenţii români sau străini care se declară ajunşi la capătul puterilor în viaţa de zi cu zi şi care spun, pur şi simplu, că vor să moară

„Mama e plecată din ţară, tata e un beţivan“ 
„I want to play Blue Whale“, am anunţat pe contul proaspăt înfiinţat pe VK. În mai puţin de o oră, o aşa-zisă călăuză ne-a scris în privat. După o conversaţie scurtă, un utilizator cu numele Tristan B. ne-a trimis cele 50 de sarcini şi ne-a avertizat că la finalul lor trebuie să ne sinucidem, că aşa este regula impusă de „creator“. Ca să fie sigură că jucăm, călăuză cere şi câte o fotografie în care să surprind faptul că am îndeplinit sarcina primită.    „Vreau să mor.
 De asta vreau să joc Balena Albastră“, ne-a spus Wika M, una dintre tinerele din reţea, cu care am conversat. De la începutul lui martie, fata care apare ca având vârsta de 19 ani este în căutarea unui balene călăuze care să o însoţească spre moarte şi zilnic postează anunţuri de intrare în joc: „I want to play Blue Whale“, „I'm looking for a guardian“, „I'm in the game“, cuplate cu hash-tagurile #bluewhale, #f57, #iminthegame,  #морекитов #тихийдом #разбудименяв420 #f57 #f58. Un utilizator care se declară călăuză i-a răspuns pe 12 martie. De atunci Wika n-a mai răspuns mesajelor private. 

Paul P., un băiat de 18 ani dintr-o localitate din Nordul ţării, ne-a spus că vrea să intre în joc pentru că nu mai are nimic de pierdut. „Mama este în Italia de 15 ani, tatăl este un beţivan, deci nu am nimic de pierdut“, a mărturisit tânărul. Paul lucrează într-o benzinărie şi tot acolo locuieşte în lipsa unei situaţii decente acasă. Vrea să intre în jocul „Balena Albastră“, dar n-a găsit o călăuză. Şi-a pus pe profil chiar o fotografie din care reiese că a îndeplinit prima sarcină şi şi-a notat pe mână f57 (un alt nume simbolic al jocului), sperând că va fi contactat de un ghid al morţii. 

Tentative pe Facebook 
În ultimele luni, au apărut şi pe Facebook tentative de a promova jocul morţii sau de a afla informaţii, dar acestea par a fi înăbuşite din faşă. De exemplu, administratorii grupului „Eşti din Iaşi dacă...“ au exclus din comunitatea online mai mulţi tineri utilizatori care au pomenit despre acest flagel. Pe de altă parte, părinţii unei eleve de 12 ani din Iaşi, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, ne-au explicat că Balena Albastră nu mai este demult o noutate pentru şcolari. Adolescenta le-a povestit părinţilor că jocul este la modă printre colegii ei, unii dintre ei tăindu-se cu lama pe mâini pentru a-şi desena celebra balenă. 

Motivaţia cinică a iniţiatorilor
Potrivit Novaya Gazeta, o mamă psiholog, a cărei fiică a jucat „Balena Albastră“ şi s-a sinucis, a studiat ulterior nebunia, încercând s-o înţeleagă. Femeia a găsit pe unul dintre grupuri un slogan care ar fi influenţat-o şi pe fata ei de 12 ani să se considere grasă: „Niciodată nu vei înţelege cum să trăieşti fiind aşa mare şi impunătoare. Balenele niciodată nu se gândesc cum arată. Balenele sunt mai înţelepte decât oamenii, ele sunt frumoase. Eu am văzut cum balenele zboară, este de necrezut. Ştii de ce balenele se aruncă pe mal? Pentru că sunt disperate“.

În plus, psihologul rus a descoperit că diverse „călăuze“ promovau pe aceste grupuri o carte intitulată „50 de zile până la sinuciderea mea“, un bestseller scris de Stace Kramer. Autoarea încearcă, de fapt, să convingă prin cartea ei cât mai mulţi oameni să nu-şi ia zilele. Cu toate acestea, titlul a a fost răstălmăcit, iar cele 50 de sarcini pentru utilizatori par a fi insipirate din acest volum. Pe aceleaşi comunităţi online, se explică unele simboluri ale jocului cunoscute de utilizatori: f57, f57-58, f58, 4:20 prin trimiteri biblice. „Casa liniştită”, un alt nume al jocului, ar reprezenta Iadul, iar balenele doar nişte cadavre. Pe unul din grupuri, mama psiholog a găsit şi o postare a lui Philipp Budeikin - administrator - care anunţa că intenţionează să-şi lanseze un album cu versuri sataniste şi ar fi creat comunităţile online să-şi adune admiratori. În momentul în care psihologul a intrat în joc, grupurile erau urmărite de peste 230.000 de utilizatori ai platformei VK. 

„Jocul acesta este un fel de isterie în grup”

 Platformele pe care se joacă „Balena Albastră“ trebuie să blocheze conturile care se arată interesate de provocare, susţine Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru, doctor în psihologie. „Jocul acesta este un fel de isterie în grup pe care o întâlneam altădată în cămine sau în leagăne, acolo unde, dacă se sinucidea un puber, mai apăreau încă un caz-două. Dacă atunci se putea controla situaţia, pentru că ştiai cu cine se însoţeşte copilul tău, acum, în mediul online, nu prea mai este această posibilitate. Totuşi, autorităţile trebuie să facă un apel public, să anunţe ce se întâmplă, şi acolo unde e cazul să blocheze aceste platforme, aceste conturi“, a arătat dr. Gabriel Crumpei.

Până în prezent, autorităţile române nu au luat nicio atitudine vizavi de jocul care face victime printre adolescenţi. În comparaţie, pe 6 martie 2017, Poliţia Naţională Franceză a transmis pe contul oficial de Twitter un mesaj scurt. „Nu vă lăsaţi influenţaţi, pentru nicio provocare nu merită să vă riscaţi viaţa“.

Adolescenţa este o perioadă de schimbări intense, schimbări care sunt normale, dar care generează angoasă şianxietate în grade variate, subliniază Anca Hardulea, consilier şcolar, directorul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi. „Pentru a aborda aceste schimbări, adolescentul apelează adesea la un grup pe care-l percepe ca fiind solidar în explorarea provocărilor specifice vârstei. Nu întotdeauna însă alegerea grupului este adecvată şi, în multe situaţii, spre exemplu în cazul socializărilor în mediul online, grupul la care aderă copilul nu este cunoscut de către părinţi. Apartenenţa la un grup periculos este indicată de comportamente precum: comunicare deficitară, impulsivitate, tăinuirea unor relaţii sau fapte“, a subliniat profesorul ieşean.

Regulile jocului „Balena Albastră” 

În prima zi, călăuza îi indică jucătorului să-şi deseneze pe mână unul dintre simbolurile jocului - o balenă, f58-f57, 4:20, f57 şi să-i trimită o fotografie nud. În următoarea zi, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 să se uite la filme de groază. În a treia zi, utilizatorul trebuie să-şi facă trei tăieturi cu cuţitul, cuiul sau lama pe mână. 

Următoarea sarcină presupune un desen cu o balenă pe un obiect la îndemână sau pe contul personal de VK. În a cincea zi, dacă ghidul apreciază că jucătorul a îndeplinit întocmai sarcinile, îl acceptă în rândul „Balenelor Albastre“ doar după ce îi arată că şi-a însemnat cu cuţitul pe un picior cuvântul „yes“. În zilele următoare, ghidul îi cere jucătorului să se trezească la 04.20 să urce pe acoperiş, să meargă în staţiile de tren sau să-şi însemneze mâna cu cuţitul, desenându-şi o balenă sau să-şi taie buzele. În a treia săptămână de joc, utilizatorul primeşte misiune secrete, iar de la ziua 30 la ziua 49, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 şi să se uite la filme de groază, să asculte muzică din aceeaşi categorie, să vorbească cu alţi jucători - numiţi balene - să-şi taie zilnic mâna şi să se retragă complet din mijlocul familiei sau cunoscuţilor. În ultima zi, sarcina jucătorului este să se sinucidă astfel încât să învingă jocul.

Citeste mai mult: adev.ro/omvdmr