Creștinii susțin „reprimarea” sexualității in societate?

Photo credit http://www.ndmconference.org

Într-o epocă în care o menajerie de tendințe bizare poate să facă paradă, escortată de poliție, pe bulevardele principale ale orașului, creștinii sunt singurii care sunt considerați ciudați.

Într-o societate obsedată de sex, dar care nu are idee cum să îl definească, încercarea de a purta o conversație rezonabilă cu privire la sexualitate a devenit tot mai dificilă. Orice încercare de a ne referi la orice lucru similar cu ordinea atrage imediat țipete stridente și acuzații furioase. Într-o epocă în care o menajerie de tendințe bizare poate să facă paradă, escortată de poliție, pe bulevardele principale ale orașului, creștinii sunt singurii care sunt considerați ciudați.

Cel mai adesea, suntem acuzați că suntem „reprimați”. În mod specific, referirea implică faptul că suntem reprimați pe plan sexual, adică nu facem exact ceea ce vrem, oricând dorim și cu orice persoană sau persoane de care se întâmplă să fim atrași. Acest lucru creează confuzie, fiindcă hiperindividualismul secular care domină psihicul culturii noastre ne spune încontinuu, celeilalte tabere și nouă, că toți trebuie să ne grăbim și să ne dedăm plăcerii cât mai multe, cât timp putem.

În spatele acuzațiilor conform cărora creștinii ar fi „reprimați” stă presupunerea că sexul este binele cel mai înalt și că satisfacerea dorințelor sexuale trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale vieții. Busola morală a Revoluției sexuale, ce se aseamănă îndeaproape cu un carusel amețitor, disprețuiește viziunea creștină asupra lumii și îmbrățișează un materialism care presupune că tot ceea ce există este aici și acum. Astfel, vedem că restricțiile tradiționale asupra exprimării sexuale, întemeiate pe ideea că o societate dominată de ordine necesită o ordine sexuală, sunt desconsiderate cu dezgust și denunțate ca bigotism.

CONTINUARE aici – http://www.culturavietii.ro/

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/05/13/crestinii-sustin-reprimarea-sexualitatii-in-societate/

Ce ar trebui să știe cei care promovează introducerea educației sexuale în școli. Drepturile și responsabilitățile părinților prevăzute în Constituția României

Avocatul Corina Săcrieru

Ce ar trebui să știe cei care promovează introducerea educației sexuale în școli. Drepturile și responsabilitățile părinților prevăzute în Constituția României.

Ana-Corina Săcrieru, avocat în cadrul Baroului Vrancea a acordat un interviu pentru Avocatura.com în care a analizat câteva aspecte legate de drepturile pe care le au părinții în ceea ce privește educația propriilor copii, despre însușirile și nevoile copiilor, dar și despre atribuțiile conferite chiar de lege.

Sistemul nostru de Drept are noțiuni bine clarificate sub acest aspect, prevederi care de multe ori sunt trecute cu vederea.

”Cred că, datorită implicării încă destul de mici a părinților în educația școlară a copiilor, au început să apară din ce în ce mai multe voci care să postuleze primatul Statului în ceea ce privește deciziile legate de educația și formarea copiilor, primat susținut în numele interesului superior alcopilului. 

Din această perspectivă, pentru a verifica corectitudinea unei asemenea abordări pe care se spijină, de exemplu, vocile care susțin că școala trebuie să se ocupe inclusiv de educația sexuală a copiilor, se impune să facem o analiză juridică aconținutului noțiunii de responsabilitate a părinților raportat la dreptul copiilor la educație. Potrivit articolului 487 din Codul Civil, părinții sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar și potrivit însușirilor și nevoilor copiilor”. 

Aceasta este premisa legală de la care pornim în analiza conținutului responsabilității părinților față de copiii lor, iar această premiză are și un temei psihologic consacrat: elaborând principiul epigenetic al maturizării, reputatul psiholog Erik Erikson (în, de exemplu, Identity: Youth and Crisis, 1968) a demonstrat definitiv că stadiile dezvoltării personalității sunt determinate în primul rând de factori moșteniți, genetici”.

CONTINUARE aici – http://www.activenews.ro/stiri-social/Ce-ar-trebui-sa-stie-cei-care-promoveaza-introducerea-educatiei-sexuale-in-scoli.-Drepturile-si-responsabilitatile-parintilor-prevazute-in-Constitutia-Romaniei-133345

https://rodiagnusdei.wordpress.com

Valea Jiului şi aurul

Mai puţin cunoscut este faptul că în Valea Jiului înainte de a se exploata cărbune s-a exploatat aur, de aceea am considerat binevenit să prezentăm pe scurt această activitate ca un preambul la viitoarea activitate extractivă care va marca definitiv această zonă geografică.Este o noutate in exclusivitate care o aflati cu ajutorul site-ului nostru, ptr ca niciunde in alta parte nu apare acest lucru, munca de documentare in acest sens fiind destul de anevoioasa, insa am reusit intr-un final sa adunam destule date care sa vi-le putem prezenta legat de acest lucru. 
În antichitate strămoşii noştri geto-dacii care locuiau acest teritoriu, se ocupau printre altele şi cu spălarea nisipului aluvionar. Dovadă a celor susţinute mai sus stau uneltele pentru spălare a aurului descoperite şi la Petroşani, precum şi urmele găsite cu ocazia săpării fundaţiilor unor construcţii edilitare. 
Încă de la începutul secolului al XVI-lea, în regiunea Văii Jiului se extrăgea aur. Dintr-un document de la 1512, aflăm că se spală aur în apele districtelor Hunedoara, Haţeg, Caransebeş, Fîrdea, Ieuş, Mănăştiur, Margina, Orăştie, precum şi din râurile Jiu şi Timiş.
Tehnica culegerii aurului a fost descrisă de medicul Samuel Koleseri, care vizitează Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea.
După 1526 activitatea economică de pe domeniul Hunedoara este dezorganizată ca urmare a luptelor dintre Ferdinand de Habsburg şi Ioan Zapolya. Pentru perioada 1528-1529 se sconta un venit de 1200 florini din activitatea de extragere a aurului. Dar în 1530 se realizau ea 7 mărci de aur din care se obţin 70 florini. Cele mai mari cantităţi de aur fiind spălate în apele râului Jiu şi Zlaşti, precum şi în districtele Fîrdea şi Ieuş şi profitul obţinut în anii 1512 1513şi 1517.
Într-un act datat în 1513, Vladislav al II-lea interzice voievodului să conturbe sau să împiedice pe George de Brandenburg în dreptul de preschimbarea aurului pe tot cuprinsul domeniului Hunedoara.

Ca urmare margraful este silit să acorde, la 20 noiembrie 1513, mai multor nobili din Haţeg, dreptul de a lua a zecea parte (urbura) din aurul celor cărora le permit să extragă aur de pe posesiunile lor. În schimb aceştia se obligă să apere, faţă de oricine dreptul margrafului de a preschimba aurul.
După dările impuse de dieta ungară în 1527, Petru de Peren, voievod al Transilvaniei deşi ca aliat a lui Ferdinand de Habsburg, este în aceeaşi tabără cu George de Brandenburg, opreşte pentru sine aurul spălat în râul Jiu. Acţiunea sa este uşurată şi de faptul că oamenii lui stăpâneau un turn construit în apropiere şi de Vulcan. Faptele sale aduc profunde nemulţumiri nobililor din comitatul Hunedoara.
În 1717, Samuel Köleseri, în lucrarea „Auraria Romano -Dacica”, numeşte râul Jiu ca unul dintre râurile pe care la începutul secolului al XVIII-lea se spală aur. Un ultim document, cunoscut, care atestă această preocupare datează din 1934. Prin Decretul Regal Nr. 3156/21 noiembrie 1934 se dă dreptul cetăţeanului Valer Pop din Valea Jiului, să exploateze un perimetru aurifer.

Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel

Sursa: http://valeajiului.blogspot.ro/

Doua ore de indoctrinare „moderna”….

stock photo

Astazi la o scoala din Bergen, cl. a-6a, fata mea de 12 ani a avut parte de doua ore de indoctrinare „moderna” despre homosexualitate si bi-sexualitate.

Profesorul a avut grija sa le spuna elevilor ca homosexualitatea este ceva normal si ca nimeni nu are dreptul sa ii judece sau sa ii acuze.

„A fi homosexual este la fel de normal cu a fi hetero-sexual”, le-a spus acesta unor elevi de 12 ani care nu stiu inca bine nici sa deosebeasca stanga de dreapta.

Dar in schimb sunt in urma mult cu lectiile la matematica. Si asta nu pare sa fie o problema pentru scoala.

Ceea ce este insa si mai grav este ca majoritatea copiilor din clasa a-6a au preluat deja acesta ideologie, fie de acasa fie din media, iar lectia aceasta nu a facut decat sa le confirme ca ei sunt pe „drumul cel bun.”

Si mai este o problema: nu este de ajuns ca ideologia se invata la varste asa mici, dar copii pot fi aspru criticati daca o combat sau fac glume pe aceasta tema. Vestul devine un loc din ce in ce mai salbatic si mai toxic.

Desigur, am recitit impreuna textul din Romani 1: 24-28 unde se spune ca: „..fiindcă n-au încuviinţat să-L aibă pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a lăsat pradă minţii lor corupte, ca să facă lucruri ce nu se cuvin.”

Dumnezeu cu mila. Deja Norvegia se indeparteaza de noi si noi de ea.

Emanuel Z. fb

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/05/19/doua-ore-de-indoctrinare-moderna/

Raportul privind starea mineritului din România a fost finalizat. CEH va funcționa cu două mine și două grupuri energetice

Comitetul de coordonare pentru activitatea minieră s-a întrunit joi, 26 mai, la Ministerul Energiei, sub coordonarea doamnei Secretar de Stat Corina Popescu. În cadrul întâlnirii a fost prezentat un document de sinteză complet în ceea ce privește situația actuală a mineritul din România, ocazie cu care membrii grupului huilă au prezentat scenariul pentru continuarea activității Complexului Energetic Hunedoara.

”Membrii grupului de lucru Huilă au adus completările solicitate în urma întâlnirii de vineri, 20 mai, prezentând scenariul pentru continuarea activității Complexului Energetic Hunedoara. În document a fost evidențiat impactul financiar și intervenția statului în susținerea activității. Acest document sinteză va sta la baza negocierilor cu Comisia Europeană din perioada următoare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei.

Potrivit informațiilor GDD, Complexul Energetic Hunedoara va funcționa în continuare cu două unități miniere și două grupuri energetice, cel de la Termocentrala Paroșeni și un grup de la Termocentrala Mintia. Restul unităților miniere vor fi trecute pe un program de închidere. Acesta este scenariul pentru continuarea activității miniere și energetice în județul Hunedoara.

Reprezentanții Ministerului Energiei au anunțat  deja de câteva săptămâni că vor fi închise unitățile miniere Lonea și Lupeni.

Termocentrala Mintia nu îndeplinește condițiile de mediu impuse de Uniunea Europeană, motiv pentru care Garda de Mediu a dispus încă de anul trecut sistarea activității. CEH a contestat procesul verbal de sistare a activității, societatea pierzând prima fază a procesului. Deși sentința de la Judecătoria Deva a fost contestată, este greu de crezut că o altă instanță va schimba radical decizia judecând în favoarea CEH în condițiile în care complexul hunedorean nu a făcut nimic, din vara anului trecut și până acum, pentru a alinia Termocentrala Mintia condițiilor de mediu impuse de Uniunea Europenă. Cu toate acestea, potrivit informațiilor GDD, cei din minister spun că structura energetică hunedoreană va continua în formula două mine și două grupuri energetice, unul de la Termocentrala Mintia, această entitate urmând a beneficia de niște fonduri pe mediu de la Uniunea Europeană.

„Avem astăzi un material foarte bun și, ceea ce este poate cel mai important, complet, care descrie exact așa cum arată în acest moment situația mineritului din România. Apreciez efortul pe care membrii grupurilor de lucru Huilă, Lignit și Uraniu l-au făcut într-un timp atât de scurt. Acest document sinteză va servi ca o bază corectă pentru deciziile care se vor lua  în viitor”, a declarat secretarul de Stat Corina Popescu.

http://gazetadedimineata.ro/economie/raportul-privind-starea-mineritului-din-romania-a-fost-finalizat-ceh-va-functiona-cu-doua-mine-si-doua-grupuri-energetice/

Decizie surprinzatoare. Polonia isi proclama AUTONOMIA fata de Bruxelles: „Este de neimaginat”

Majoritatea parlamentara de la Varsovia a adoptat vineri o rezolutie prin care proclama autonomia tarii. Documentul cere guvernului sa opuna rezistenta tuturor actiunilor care ar incalca suveranitatea tarii si arata cu degetul catre Bruxelles, relateaza Radio Polonia, citat de Digi24.

Rezolutia intervine cu trei zile inainte de expirarea ultimatumului pe care Polonia l-a primit din partea Comisiei Europene pentru a-si remedia criza legata de Curtea Constitutionala. Daca nu face pasi in acest sens, Bruxelles-ul a avertizat Varsovia ca va da, luni, un aviz legat de respectarea statului de drept.

„Potrivit Constitutiei, Republica Polona este un stat democratic, suveran, sub domnia legii”, se afirma in rezolutia adoptata de parlamentarii partidului Lege si Justitie (conservator, la putere) si de 15 parlamentari ai partidului Kukiz.

„Tara s-a confruntat recent cu amenintari la adresa autonomiei, care submineaza regulile democratiei, ale legii si pacii sociale”, se arata in document.

Rezolutia mentioneaza si tentativele UE de „a impune Poloniei deciziile referitoare la refugiati”. Aceste decizii nu au nicio baza in legislatia europeana si incalca suveranitatea natiunii poloneze si valorile europene.

Votarea rezolutiei, care a urmat unei dezbateri aprinse in Parlament, a fost boicotata de cea mai mare parte a opozitiei, care spune ca un astfel de document este de neimaginat in tari precum Marea Britanie, Spania sau Franta.

Partidul de guvernamant din Polonia, formatiunea conservatoare Lege si Justitie, si-a plasat deja cinci judecatori in cadrul Curtii Constitutionale, o masura controversata, ce i-ar permite sa blocheze usor eventuale avize defavorabile. Deloc speriat de scandal, Lege si Justitie a plusat: a schimbat si felul in care se iau deciziile in Tribunalul Constitutional, de la majoritate simpla la majoritate calificata cu doua treimi. Combinate, cele doua miscari risca sa paralizeze activitatea instantei constitutionale din Polonia. Reforma, care este considerata de multi o provocare pentru valorile democratiei si a separatiei puterilor in stat, a starnit ingrijorare la Bruxelles si a scos zeci de mii de oameni in strada in Polonia.

http://www.aktual24.ro/decizie-surprinzatoare-polonia-isi-proclama-autonomia-fata-de-bruxelles/

Serviciul de ”fosterhome” din Norvegia dorește mai mulți părinți surogat din rândul homosexualilor…

Serviciul de ”fosterhome” din Norvegia dorește mai mulți părinți surogat din rândul homosexualilor și lesbienelor (video în articol).

Joakim Aadland, de la Asociația pt. diversitate de gen şi sexualitate: ”Faptul că unele persoane sunt critice asupra creșterii copiilor de către părinți de acelaşi sex ține de norme învechite, care spun că familia este constituită din mamă, tată şi copii . Din fericire, noi în Norvegia am început să ne îndepărtăm de aceste norme vechi, majoritatea populației în Norvegia de azi acceptă că ”familie” poate să însemne și multe altele”.;=

Jurnal de Nord – Ziarul din Norvegia

SURSA –

https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FJurnaldeNordPublicatieRomaneascadinNorvegia%2Fposts%2F1021206337917099&width=500

https://rodiagnusdei.wordpress.com/2016/05/24/serviciul-de-fosterhome-din-norvegia-doreste-mai-multi-parinti-surogat-din-randul-homosexualilor/

Scurt Istoric al mineritului în Valea Jiului

Primele observaţii făcute asupra zăcământului de cărbuni din Valea Jiului, au fost consemnate în anul 1782, când acesta s-a aprins în zonele de afloriment şi a ars multă vreme, observaţia fiind făcută de mineralogul Benkö Janos.
O a doua consemnare a prezenţei cărbunelui a fost făcută în perioada 1787-1788 când generalul austriac Landau, cu armata sa, a apărat înălţimile Vulcanului de o hoardă otomană ce vroiau să pătrundă în Transilvania.
Fiind o noapte friguroasă de toamnă, soldaţii austrieci au aprins focul în tranşee. Generalul fiind îngrijorat că focurile aprinse ar putea să-i trădeze poziţiile, a dat ordine ca acestea să fie stinse.
Constatând că este imposibil să stingă focul, se spune că generalul a avut ideea să adune grămezi uriaşe de cărbuni cărora le-a dat foc. Otomanii derutaţi de numărul mare de focuri au crezut că armata austriacă este mult mai mare decât în realitate, s-au speriat şi s-au întors spre Dunăre.
Ca un gir de credibilitate a celor de mai sus stă denumirea de Valea Arsului de lângă oraşul Vulcan.
Dar primele lucrări de prospecţiune în adevăratul sens al cuvântului au început Valea Jiului în 1835 când se pun în evidenţă rezervele mari de cărbuni. Începând cu anul 1840 creşte interesul pentru bogăţiile subsolului Văii Jiului. Pionierii mineritului în această zonă fiind membrii familiei bănăţene Hoffmann, deţinătorii capitalului societăţii minelor de fier de la Rusca – Montană şi Carol Madespach supraveghetor, şef de mină la mina din Oraviţa.
Cei cinci proprietari din Rusca – Montană asociaţi pe baza unui număr egal de cupoane de acţiuni, împreună cu Francisc Maderspach (căpitan pensionat din Bărbăteni) cumpără pentru suma de 14300 florini diferite proprietăţi de pe teritoriul a 14 comune, îndeosebi din pământurile familiilor Kenderessy şi Iordan, precum şi de la unii ţărani liberi şi trec imediat la organizarea primelor exploatări de la suprafaţă în zonele Petroşani, Vulcan, Petrila.
Primele lucrări de exploatare a rezervelor de cărbuni din Valea Jiului s-a făcut în anul 1840, când s-a început exploatarea aflorimentelor din zonele Petroşani, Vulcan şi Petrila. Odată cu legea austriacă a minelor din 1854, apare obligativitatea ca mici întreprinzători să se unească. Pentru a respecta legea, ei fuzionează cu „Uniunea Minieră din Vestul Ardealului” care obţine între anii 1858-1859, primele perimetre miniere înscrise în Cartea funduară minieră a „Tribunalului Alba”. Mai târziu ele vor fi cumpărate de „Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov.”
Societatea Braşoveană era cea de-a patra producătoare de fontă a monarhiei habsburgice şi deţinea minele de lignit de la Baraolt şi Holbav, de minereu de fier de la Bălan şi în Bucovina şi preluase uzinele metalice de la Călan. 
În 1859 la Jiu Vaidei - Vulcan i-a fiinţă cea de-a doua întreprindere minieră din bazinul Văii Jiului, şi anume „Societatea minieră Árpád - Terezia” cu 14 acţionari, printre care se aflau: baronul Lajos Kemény, soţia contelui György Teleki şi baroana Leona Iósika. Deţinătorul majoritar al acţiunilor şi conducătorul întreprinderii fiind Iózsef Mara. Întreprinderea începe activitatea productivă în anul 1867. 
Tot în anul 1859 se încep lucrările de deschidere a minei „Deak” (care mai târziu va deveni mina Petrila) prin săparea „şanţului Ferencz” în partea estică Jiului de Est. Lucrarea a pus în evidenţă, cu ajutorul aflorimentului natural 21 de strate, unele mai groase, altele mai subţiri.
Prima lucrare importantă ce se realizează în câmpul minier zona Petrila (câmpul „Ferencz”) a fost săparea galeriei de coastă de la mina „Deak”, lucrare începută la data de 24 decembrie 1868 la cota 634,3 m. Galeria se poate vedea încă în incinta minei Petrila. Mina şi localitatea Petrila vor fi legate de Petroşani prin calea ferată construită în 1869.
Între anii 1867-1868, în câmpul minier Petroşani la cota 621,7 m începe săparea galeriei „de Est” care deschidea mina „Petroşani Est” în partea superioară. Mai târziu se va săpa un puţ principal în partea de la „Ferro”, adâncit iniţial până la 90 m, iar mai apoi la 192 m. Datorită problemelor create de exploatare şi transport, mina se va închide în anul 1937.Tot în 1867 începe exploatarea în zona Jiu Vaidei - Vulcan.
Fundamentul minei „Petroşani Vest” situată pe malul vestic al Jiului de Est, se pune în anul 1869. În acest an „Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov ”= „Societatea Braşoveană”, începe la cota 610 m, în dealul de vest al Jiului de Est, săparea galeriei principale „Gustav”. Cu o lungime de 300 m această galerie deschide toate stratele subţiri aflate sub stratul 15, intrând în culcuşul stratului 3. Galeria ajunge în perimetrele miniere Dâlja şi Aninoasa. S-au mai săpat galeriile „Glükaf” şi „Ferdinand”. Mai târziu la 400 m de gura galeriei la cota 655 m, se va săpa „Puţul de Vest”. Mina se va închide la 30 octombrie 1928.
Anul 1869 consfinţeşte începerea lucrărilor de deschidere a minei Lonea. În anul 1873 se sapă galeria de legătură de la mina Lonea (Mina I) cu calea ferată.
Mai târziu se vor deschide minele Lonea II şi respectiv Lonea III (Jieţ -1873). Puţul de la Jieţ a fost săpat în două etape situate la un interval de 20 de ani una de alta. Prima etapă a însemnat începerea săpării puţului în 1873, iar a doua între 1894 şi 1895 când au fost reluate lucrările şi finalizate. Societatea Lonea închide Mina I în 1928 şi Mina II după 1 aprilie 1930, rămânând activă Mina III („Jieţ”).
Minele Lonea I şi II se vor redeschide în anul 1949, formând Mina Lonea, care este în funcţie şi în ziua de azi.
După această dată, activitatea minieră se intensifică şi pe harta Văii Jiului, apar tot mai multe mine noi. Creşterea producţiei de cărbune a ridicat problema transportului ei către locurile de desfacere. Ca urmare acestei cereri în anul 1867 încep lucrările la calea ferată Petroşani – Simeria , lucrări finalizate în 1870. Construirea căii ferate a produs schimbări majore atât în dinamica dezvoltării zonei, cât şi din punct de vedere administrativ. Astfel dacă până în 1870 Vulcanul era centru administrativ al Văii Jiului, după această dată Petroşaniul îi va lua locul.
În anul 1870, în zona coloniei Aninoasa, se deschid primele lucrări în vederea exploatării aflorimentelor stratelor 3 şi 5. Exploatarea lor va începe abia în anul 1885 în zonele Kelety, Piscu şi Priboi. 
Deschiderea propriu-zisă a minei Aninoasa are loc în 1890.
Fiind epuizate depozitele de la suprafaţă a aflorimentelor, se trece la săparea unei galerii în malul de Vest al Văii Aninoasa, la cota 670 m, galerie ce va străbate coama dealului ajungând în valea Piscu. Concomitent în flancul de Est al văii se deschide o galerie la orizontul „Dâlja”.
Pentru transportul producţiei de la Aninoasa, „Societatea Braşoveană”, va instala în 1892, un funicular paralel cu primul. 
În 1931 se închide mina Aninoasa – Est, iar în 2006 se închide mina Aninoasa. 
În luna iulie 1870 se deschide o galerie de coastă susţinută în zidărie, în zona satului Răscoala, formând mina Răscoala. Datorită zăcământului sărac mina va fi închisă în anul 1910.
Probabil, cam în această perioadă încep lucrările la mina „Sălătruc”, situată în partea sudică a oraşului Petroşani, pe valea pârâului cu acelaşi nume. Cert este faptul că în 1872 galeria avea o lungime de 153 de stânjeni. Fiind o mină relativ mică, va rezista în funcţie până în anul 1941, când este închisă definitiv. 
Anul 1871 consfinţeşte înfiinţarea administraţiei de stat în Petroşani.
În anul 1879, profitând de faptul că transportul pe calea ferată se află în proprietatea sa Societatea Anonimă de Mine şi Furnale din Braşov, opreşte punerea la dispoziţie a vagoanelor necesare construcţiei. De asemenea începe mituirea funcţionarilor de la minele statului şi recurge la sabotarea minelor societăţilor concurente. Aceste acţiuni determină statul să-i arendeze pentru 17 ani şi jumătate toate minele statului împreună cu muncitorii, instalaţiile de exploatare, calea ferată îngustă Petroşani –Petrila - Lonea şi coloniile Lonea şi Petrila.
Acţiunile acestea vor aduce la controlul capitalului austriac asupra Văii Jiului în anul 1890. În anul 1890 o societate din care făceau parte deputaţi ai parlamentului ungar (Hováth Gyula, Hoitsy Pál, Cséry Lajos) se angajează în construirea căii ferate de interes local Petroşani-Lupeni şi arendează pentru 90 de ani minele „Mara şi Transilvania” care erau limitrofe cu calea ferată ce urma să fie construită şi înfiinţează „Societatea Anonimă de mine de cărbuni din Jiu - Uricani”.
În anul 1884, după ce concesionează de la familia Kendeffy minele „Arpad” şi „Terezia” din zona Vulcan, hotelierul Pricop din Petroşani începe lucrări de deschidere . Cărbunele extras fiind transportat cu carele la Petroşani.
Tot în anul 1884 Hoffman Rafael care deţinea un număr important de concesiuni la Lupeni, trimite doi maiştrii şi mai mulţi muncitori pentru începerea lucrărilor de exploatare în această zonă. 
În perioada 1892 – 1902 se deschid în perimetrul Lupeni minele : „Nord”; „Ştefan”; „Victoria”; „Ileana”; „Carolina”; partea nordică şi minele „Sud” şi „Ella” în partea sudică. La est de mina „Nord” se deschide mina „Victoria”. În anul 1914 se întrerupe exploatarea minelor „Sud” şi „Ella”, iar în anul 1931 se închid minele „Victoria” şi „Carolina”. La ora actuală mina Lupeni este cea mai mare mină în funcţie din Valea Jiului.
Deşi lucrările de exploatare încep între anii 1882-1884, schimbarea proprietarilor face ca viitoarea mină Vulcan să fie deschisă abia în 1900, prin deschiderea minelor din Valea Lupului – Vulcan între Valea Crividiei şi Valea Lupului şi până la stâncile calcaroase din Paroşeni – Măceşd.
Lucrările pornite atât din Valea Lupului cât şi din Valea Crividiei (1902), au format mina Vulcan Vest. Mina Vulcan Est se deschide printr-o galerie transversală pornită din Valea Arsului şi două puţuri pentru început. Este vorba de puţurile „Principal” şi „Plesnitoarea”, mai târziu acestora li se vor alătura puţurile 15 şi 13 în Valea Arsului şi puţul „Priboi” în Valea Priboi.
Înainte de începerea primului război mondial se deschide o nouă mină pe Valea Crividiei la 580 m Nord de malul Jiului de Vest, prin deschiderea puţului „Dr. Khorin. 
Toate aceste lucrări au stat la baza deschiderii „Grupului Vulcan”. La acestea s-au adăugat construirea unei separaţii mecanice, un funicular cu o lungime de 1200 m (construit în 1903) ce lega mina Vulcan Est de separaţie, un plan înclinat dotat cu instalaţie de transport cu lanţ fără 
sfârşit, o uzină electrică pusă în funcţie în 1910. 

Datorită crizei economice dintre cele două războaie, la 1 octombrie 1931 se închid minele Vulcan Est şi Vulcan Vest.
În anul 1949 încep lucrările de redeschidere a minei, primele tone de cărbune fiind scoase la lumină în data de 9 aprilie 1951. Mina funcţionează şi azi. 
În a doua parte a anului 1890, se deschide ca o continuare a minei „Petroşani Vest” mina „Dâlja”. Legătura între cele două mine fiind făcută prin galeria principală de la cota 610. Se va săpa puţul nr. 2 de la suprafaţă la cota 580.
În 1931 se vor închide atât mina Petroşani Vest cât şi mina Dâlja. Mina Dâlja se va redeschide în anul 1960 şi va fi reînchisă în 2004 (foto27). 
Banca „Credit Lyonnais”, cumpără în 1891 minele „Societăţii Anonime de mine de cărbuni din Jiu - Uricani”.
În anul următor i-a fiinţă „Societatea Anonimă de mine de cărbuni Uricani - Valea Jiului”, prin contopirea societăţii cumpărate anterior cu societatea „Valea Jiului”.
Această societate împreună cu Oberschlesiche Kokswerke va înfiinţa în 1899 „Societatea Anonimă pentru fabricarea cocsului din Uricani - Valea Jiului”.
Pentru a putea asigura lemnul necesar procesului de exploatare în anul 1892 se construieşte un funicular până la Cimpa unde exista o fabrică de cherestea cu şase gatere. Lemnul rotund era folosit la minele din Lupeni, Vulcan şi Aninoasa. Anul 1895 aduce o nouă societate în peisajul Văii Jiului, minelor societăţilor concurente, este vorba de Societatea „Valea Jiului de Sus”, cu sediul în Vulcan. Societatea reprezenta interesele capitaliştilor germani Iosif Rotter şi Gergert Guido şi deţinea concesiuni la Dâlja, Vulcan, Uricani şi Câmpul lui Neag.
Pentru suma de 3.500.000 florini, Societatea anonimă de cărbuni din Salgótarján, cumpără în anul 1894 toate minele şi drepturile de arendă ale „Societăţii Anonime de Mine şi Furnale Braşov”. 
În anii următori societatea maghiară intră în conflict cu capitalul francez datorită tendinţei ei de a acapara toate minele din Valea Jiului.
Societatea anonimă română pentru exploatarea minelor de cărbuni Petroşani cu sediul în Bucureşti, începe în 1893 exploatarea perimetrului minier Petroşani care conţinea patru sectoare (grupe de mină). 
În 1914 se fac primele sondaje în câmpul minier Livezeni58) , sondaje care vor fi reluate între anii 1955-1956. Începând cu anul 1967 se lucrează la deschiderea minei Livezeni, prin deschiderea Puţului Est. Prima capacitate de producţie de la Livezeni a fost pusă în funcţie în august 1972 – an în care mina a produs 50.000 tone de cărbune. 
În câmpul minier Uricani încep lucrările de cercetare, în luna octombrie 1923, lucrări care pun în evidenţă faptul că stratul principal are o grosime de 20 m.60) Dar din diverse motive de ordin economic deschiderea minei Uricani este amânată până în anul 1948. Mina Uricani funcţionează la ora actuală. 
Lucrările de deschidere la mina Bărbăteni încep în anul 1965, producţia extrasă este transportată la Preparaţia Lupeni cu ajutorul unui flux de benzi.
În luna decembrie 1998 se propune trecerea în conservare a minei, dar mina funcţionează şi 
astăzi ca sector al minei Lupeni.
La 7 octombrie 1966 se scot primele tone de cărbune de la mina Paroşeni. Lucrările de amenajare în vederea deschiderii viitoarei mine încep în anul 1963. Mina extrage cărbune şi în prezent.
La 1 iunie 1981, se declanşează acţiunea „Huila”- Câmpu lui Neag , pentru punerea în valoare a rezervelor de cărbune de aici. Data de 1 septembrie 1986 fiind data de naştere a Întreprinderii Miniere Câmpu lui Neag. Mina va fi închisă în anul 1998. 
La 5 august 1986 se dau primele tone de la Valea de Brazi. Mina se va închide în anul 1998.
La 1 iunie 1986 se înfiinţează Întreprinderea Minieră Lonea – Pilier care va fi închisă în anul 1997. Primele tone de cărbune vor fi extrase la 15 aprilie 1992.
La 1 mai 1987 încep lucrările de deschidere şi amenajare la Întreprinderea Minieră Iscroni. 
Mina Iscroni începe lucrările de atacare din incinta minei Livezeni, deschizând stratul 15. Această mină nu a funcţionat decât până în anul1990 şi s-a făcut doar lucrări de deschidere.
La ora actuală lucrările de la orizontul 100 sunt preluate de mina Livezeni. 
Tot în acest an, se înfiinţează Întreprinderea Minieră Petrila Sud. Prima tonă de cărbune de la Mina Petrila Sud, care a transformat puţul nr. 4 al Întreprinderii Miniere Livezeni din puţ de aeraj în puţ principal de extracţie, s-a dat în data de 18 ianuarie 1987. Mina va fi închisă în1997.

Istoric
Puscasu Dumitru Ioan
Membru al Societatii Numismatice Romane

Fotografii si completari
Florin Mugurel
Sursa - http://valeajiului.blogspot.ro/

Efectele cazului Bodnariu: fierbe Scandinavia! Teoria conspirației sau despre încercarea suedezilor de a supune poporul norvegian!

Pentru turiștii care nu provin din nordul Europei, mesajele statuilor care împodobesc parcurile din Oslo sunt mai mult decât bizare: bărbați care se consolează reciproc, ținându-se în brațe, copii încălecați unul în capul celuilalt

Într-un cerc al intelectualilor din Oslo se vorbește despre un scenariu uluitor. O parte a norvegienilor crede că Barnevernet (Serviciul Social de Protecție a Copilului) ar fi unealta prin care Suedia ar încerca să controleze societatea din „Țara Fiordurilor”. Familia Bodnariu, la fel ca multe alte familii, ar fi picat la mijloc într-un război cu mize uriașe

Evenimentul Zilei a publicat, ieri, mărturiile unei tinere sociolog din România, C.K., stabilită de trei ani la Oslo și căsătorită cu un norvegian. Femeia, pentru că – da – este o olteancă ambițioasă care visează (sau cel puțin visa) să-și întemeieze o familie armonioasă în Scandinavia, ne-a dezvăluit aspecte cutremurătoare din viața de zi cu zi a norvegienilor. Ne-a povestit despre rasism, naționalism, hedonism, homosexualism, des pre copii răpiți de lângă părinți…

Astăzi, însă, vom scrie despre o idee năucitoare prin forța și importanța ei. Sociolog de profesie, C.K. studiază, în special, efectele acțiunilor Barnevernet asupra societății în mijlocul căreia a ales să trăiască. Concluziile acestor documentări s-au intersectat, în ultima perioadă, cu o adevărată teorie a conspirației, dezvoltată de un cerc de intelectuali norvegieni din Oslo cu care C.K. a intrat în contact. Dar să vedem mai bine despre ce este vorba.

Povestește C.K., sub protecția anonimatului: „Poate nu se știu aceste lucruri, dar Barnevernet, acest serviciu care a băgat spaima atât în norvegieni, cât și în străinii stabiliți aici, este controlat într-un procent limitat de stat. Alături de autoritățile norvegiene mai stau șapte jucători privați, care dețin acțiuni consistente la această societate. Ziarele au mai consemnat câte ceva, dar nimic amănunțit. Dintre acești șapte actori, unul – o celebră familie suedeză, Wallenberg pe numele ei – învârte roata. De remarcat că Jacop Wallenberg, reprezentant de vază al familiei suedeze, este și membru în Comitetul Executiv al grupului Bilderberg, celebru în toată lumea pentru influența și potența financiară. Este, pe scurt, o organizație a unora dintre cei mai puternici oameni de pe mapamond”.

C. K. se oprește pentru câteva clipe, apoi reia: „Ar fi de reținut și motto-ul acestei familii bogate – Wallenberg – Esse non videri! – adică, ceva de genul Să fii, dar nu la vedere! Sau, prin extensie, Să conduci, dar din umbră! O mână de intelectuali norvegieni cred că asta și fac suedezii: conduc fără să iasă în față. Am să explic”.

Distrugerea familiei – celula de bază a societății

„Deținând controlul asupra Barnevernet, elita aceasta profitoare – din care, cu siguranță, fac parte și câțiva norvegieni – s-au apucat de treabă. Urmăresc atomizarea familiilor tradiționale, practic desfiin țarea acestora, pentru că o societatea poate fi mai ușor controlată atunci când n-are un fundament. Cum au ales să distrugă familiile? Prin promovarea agresivă a homosexualismului, a pedofiliei, a hedonismului – nenorociri atât de specifice, din păcate, societății norvegiene. Prin Barnevernet, au instaurat un regim de teroare psihologică, de teamă fizică, de neîncredere. Unii sunt recompensați cu sume colosale, pentru că primesc copii din alte culturi în familia lor – sunt aproape scutiți de muncă, fapt care nu e neapărat un lucru bun – , iar alții sunt hărțuiți și amenințați că-și vor pierde odraslele pentru motive aiuritoare. Copilașii sunt învățați încă de la grădiniță să se revolte împotriva părinților, să-i pârască, să-i desconsidere. Intenția de suprimare a ideii de familie este evidentă. Apoi, prin promovarea hedonismului, a individualismului, s-a ajuns ca mare parte a bărbaților norvegieni să devină extrem de efeminați. Femeile norvegiene, în schimb, sunt masculinizate. În acest fel, bărbații normali au ajuns să-și caută femei din Asia sau tipuri mai empatice, cu care se căsătoresc. S-au născut astfel familiile mixte, care sunt prigonite, pentru că reprezintă, de fapt, normalitatea”.

C.K. își trage sufletul: „Of, Doamne! Lesbianismul atât de prezent în rândul femeilor norvegiene, care preferă aventuri de o noapte, coroborat cu bărbații lor din ce în ce mai efeminați, a condus la una din cele mai mari rate ale divorțului din Europa, dar și la sinucideri, la comportamente deviante. Toate acestea se re-flectă în statisticile pesimiste, care prevăd că, în 2050, Norvegia va fi o țară alcătuită, în proporție de 90%, din homosexuali. Familiile compuse din astfel de oameni nu vor putea reprezenta niciodată baza unei societăți. Vor fi obediente sistemului care le-a permis, chipurile, să se exprime liber. Și, astfel, cu celula de bază a societății distrusă, cu capul de familie inexistent, e firesc că acest grup uman va fi mai ușor de manipulat și de condus”.

Marea păcăleală: sunt conduși de alții pe banii lor!

„Ceea ce este și mai revoltător abia urmează: această elită restrânsă, care ar fi controlată, de fapt, de Suedia, beneficiază de controlul asupra societății norvegiene, implicit de munca membrilor acesteia. Oamenii plătesc taxe uriașe către stat, inclusiv către Barnevernet. Sunt amăgiți că ei au grijă de viitorul copiilor norvegieni. Praf în ochi! Mare parte din bani intră în buzunarele acestei elite, iar viitorul nației lor este în ceață. Mai precis, la discreția altora. Deși pare o adevărată teorie a conspirației, ar trebui să privim puțin în urmă, la istoria Scandinaviei. Nu este un secret faptul că Norvegia a fost, în cea mai mare parte a existenței ei ca formațiune statală, la discreția Suediei sau a Danemarcei. Con siderați un fel de iobagi, norvegienii au format, aproape tot timpul, un popor ușor de condus”.

Românii au picat la mijloc

„Este trist faptul că familiile mixte – așa cum e și cazul familiei Bodnariu – au picat la mijloc în tot acest război: controlul societății norvegiene și, extins, al celei scandinave – pentru că mă îndoiesc că acest fenomen va viza doar Norvegia. Am uitat un amănunt, picant, de felul lui. Bugetul Barnevernet a ajuns să atingă, în 2014, conform datelor publicate de ziarele din Oslo, în jur de 550 de milioane de euro! Bine, suma e în coroane – se păstrează apa rențele. Se impune, însă, o întrebare: cine contribuie la acest fond și cine beneficiază, de fapt, de el? Răspunsul nu poate fi decât unul: norvegienii dau banii, iar acea elită controlată de suedezi, profită”. NOTĂ: Textul de mai sus ar trebui citit și înțeles ca o teorie a conspirației, și nu ca un adevăr absolut

Un nou caz sfâșietor zguduie Norvegia

C.K., tânăra română stabilită la Oslo, ne-a dezvăluit culisele unui caz dramatic consumat în urmă cu două zile în Norvegia: „Ultima acțiune în care a fost implicat și serviciul Barnevernet a revoltat toată țara. Ce s-a întâmplat? Un cuplu de norvegieni a rămas fără copilașul de câteva luni. Când au venit să-l ia, copilul era îmbrăcat subțire, iar tatăl, disperat când și-a văzut copilașul scos afară, în frig, așa sumar îmbrăcat, a alergat după acei oameni și a aruncat o hăinuță pe bebeluș, pentru a nu îngheța de frig. Cineva a filmat scena, a urcat-o pe internet, iar în doar două zile a strâns 200.000 de vizualizări. Din păcate, acel videoclip nu mai poate fi găsit, a fost șters”.

Curs despre sinuciderile copiilor sub 7 ani

Paranoia generată de acțunile Barnevernet se pare că a atins cote greu de imaginat în Norvegia. Potrivit sociologului C.K., la Universitatea din Oslo se predă, mai nou, un curs cu o temă morbidă: Sinuciderile copiilor sub 7 ani. „Au fost cazuri când asemenea copii au recurs la gesturi extreme. Este vorba despre acei micuți dați spre adopție familiilor-surogat. Probabil n-au reușit să se adapteze la noul climat și au clacat. Prin acest curs, norvegienii vor, probabil, să înțeleagă mai bine fenomenul, pentru a-l putea stopa”.

Schema conspirației

• O elită, dirijată de o familie suedeză putred de bogată, controlează Barnevernet (Serviciul Social de Protecție a Copilului din Norvegia)
• Această elită dispune distrugerea ideii de familie prin promovarea agresivă a homosexualismului și a hedonismului, dar și prin separarea copiilor de părinți
• Odată celula de bază a societății distrusă, grupul uman în sine rămâne la cheremul acestei elite, care-l manipulează după bunul plac
• Impunerea, cu ajutorul statului norvegian, unor taxe uriașe cetățenilor dezbinați, duce la îmbogățirea elitei și la subordonarea populației autohtone
• De remarcat că familiile mixte (vezi cazul Bodnariu) au picat la mijloc în acest război scandinav cu mize uriașe

Articol relatat de ziarul Evz.

http://www.expunere.com/