În prezent un tren InterCity care pleacă la ora 4,15 dimineaţa din Curtici ajunge în Bucureşti la ora 16,10 - cu alte cuvinte face aproape 12 ore, fără să luăm în considerare întârzierile obişnuite. De la Bucureşti până la Constanţa cea mai rapidă variantă este de 2 ore şi 35 de minute (dar trenurile InterRegio fac şi 3 ore 40 minute).
Cu alte cuvinte, cei 863 kilometri care leagă Ungaria de Constanţa sunt parcurşi în prezent cu trenul în minim 14 ore şi jumătate. După mega-proiectul Ministerului Transporturilor în cooperare cu firmele din China, traversarea Est-Vest a României se va face în doar 3 ore şi jumătate, de 4 ori mai rapid!
Cu alte cuvinte, doi călători care ar porni în acelaşi moment spre Constanţa, unul de la graniţa cu Ungaria cu trenul chinezesc de mare viteză şi un al doilea din Capitală cu un InterRegio obişnuit, ar coborâ în gara de la maulul Mării Negre în acelaşi timp!
Primul tren de mare viteză din România, discutat de autorităţile române cu investitorii chinezi, ar presupune un mega-proiect în valoare de 11 miliarde euro realizat printr-un parteneriat public-privat. Doar 20 de ţări au în prezent trenuri de mare viteză, România ar intra astfel într-un club select, cu ajutorul chinezilor.
China a făcut în ultimii ani un adevărat tur de forţă în materie de trenuri de mare viteză, construind peste 10.000 de kilometri şi atingând viteze record de 470 km. pe oră. Sistemul "made in China" ascunde însă un risc legat de siguranţa transportului, mai multe accidente având loc în ultimii ani.
Ofensiva Chinei cu trenuri de mare viteză: 10.000 de kilometri în câţiva ani şi 350 km pe oră
În ultimii şase ani, China a inaugurat peste 10.000 km de linii ferate de mare viteză şi expansiunea continuă, cu investiţii de miliarde de dolari pe an, potrivit Hotnews.ro.
În China, trenurile ajungeau la maxim 160 km/h, însă acum s-a depăşit viteza de 350 km/h.
Care a fost preţul acestor proiecte grandioase? Au fost o serie de accidente mortale, acuzațiile de corupție s-au ținut lanț, iar despre chinezi s-a scris că au dezvoltat mult prea repede aceste linii, furând tehnologie de la marile companii internaționale.
China a anunțat acum zece ani un plan măreț pe partea de trenuri de mare viteză, în 2004 au început lucrările la primele linii, iar în 2007 au fost date în folosință primele tronsoane unde garniturile feroviare "prindeau" peste 300 km/h.
De atunci chinezii inaugurează linie după linie, s-a trecut de 10.000 km, iar expansiunea continuă la peste 15.000 km, unele linii ajung și în aerul rarefiat de la peste 4.000 metri altitudine, în vagoane găsindu-se și măști de oxigen.
O călătorie de 1.300 km între Beijing și Shanghai durează 4 ore jumătate, dar biletele sunt scumpe pentru majoritatea chinezilor care se plâng că de când s-au introdus trenurile noi, au fost scoase multe dintre cele vechi, cu bilete accesibile.
China continua sa lucreze intens la linii de mare viteza care sa uneasca toate marile orase, muncitorii lucrand la peste 3.000 de metri in solul inghetat, dar si in desertul Gobi unde vantul este atat de puternic incat matura totul in cale.
Anul trecut China a inaugurat cea mai lunga linie de mare viteza din lume: 2.300 km intre Beijing si orasul Guangzhou (sudul Chinei), calatoria durand opt ore in loc de 24.
China spune ca e gata sa exporte tehnologia, candidate fiind tarile din jur, spre exemplu Thailanda si Vietnam. Ramane de vazut daca se poate concretiza ceva si cu Romania, scrie Hotnews.
Un tren din China a bătut recordul de viteză
Un tren de mare viteza din China a reusit sa atinga 468,1 km/h, in cadrul unei test derulat în urmă cu doi ani. Trenul circula pe ruta Beijing-Shanghai.
Conform agentiei de presa Xinhua, este cea mai mare viteza pentru un tren comercial nemodificat. In timpul unut test din 2007, un TGV de productie franceza modificat a ajuns la 574,8 km/h.
Recordul de viteza a fost atins pe segmentul Zaozhuang (in provincia Shandong) si Bengbu (provincia Anhui). Linia a fost inaugurata in 2012 si a facut ca distanta dintre punctele pe care le leaga sa fie de numai 5 ore. Proiectul a costat 32,5 miliarde de dolari.
Tehnologia "made in China" se lasă cu accidente
Stilul chinezesc de a copia tot şi de a sări cu uşurinţă peste patente tehnologice se poate lăsa cu accidente. În transferul de tehnologie legat de trenurile de mare viteză, specialiştii sunt de părere că lucrurile au avansat mult prea repede, vitezele medii au crescut uluitor de rapid, iar chinezii au sarit cateva etape intr-un domeniu greu in care se recomanda o evolutie prudenta.
Consecintele au fost cateva accidente, cel mai grav fiind in iulie 2011 cand 40 de oameni au murit dupa ce un tren a lovit o alta garnitura care stationa.
Scandalul starnit a fost imens si a scos la iveala coruptia din sistem, un ministru al cailor ferate a fost arestat, iar presa, dar si autoritatile au cautat tapi ispasitori. Accidentul s-a petrecut din cauza unor probleme de la sistemul de semnalizare, iar dezvoltarea noilor linii de mare viteza a fost pusa sub semnul intrebarii, insa lucrarile au fost pana la urma reluate.
Totusi, in 2012 o noua linie recent construita s-a surpat pe 300 de metri, nu au fopst victime, insa incidentul nu a trecut neobservat fiindca a fost nevoie ca liniile sa fie inlocuite pe mai multi kilometri fiindca nu au fost corect instalate.
La finalul saptamanii trecute, patru lucratori feroviari au murit loviti de tren din cauza unei erori de comunicare, fiindca acestia efectuau lucrari pe o linie, dar nu li s-a spus ca trenul care trebuia sa treaca pe acolo urma sa aiba intarziere.
Opinia generala este ca statul chinez a exagerat cu dezvoltarea atat de rapida a acestor super-trenuri, punand accent pe cantitate, nu pe calitate. Japonia are de jumatate de secol super trenuri, dar nu a existat niciun accident major, iar TGV-ul frantuzesc are si el vechime si nu a fost implicat in niciun dezastru.
In 20 de tari circula trenuri de mare viteza si de-a lungul timpului doar trei accidente majore s-au petrecut: in China in 2011 (mentionat mai sus) - 40 de morti, in 1998 in Germania - 101 morti si in iulie 2013 in Spania - 78 de morti.
Trenuri de mare viteză în 20 de ţări
Trenurile-glonţ din Japonia sunt modelele de inspiraţie pentru trenurile de mare viteză din restul lumii, inclusiv pentru celebrul TGV francez (Train à Grande Vitesse), denumit iniţial "trenul turbo".
După aproape 20 de ani de cercetare şi proiectare, noul concept francez a fost materializat înseptembrie 1981. Atunci a fost inaugurat, cu mare fast, TGV SUD-EST, în prezenţa preşedintelui Mitterand, care anunţa, plin de mândrie, alte proiecte de linii de mare viteză.
Succesul liniei Paris-Lyon avea să marcheze începutul TGV-maniei. Exemplul francez a fost urmat şi de alte state europene, care, în anii '80, au început să iniţieze strategii similare. Germania s-a lansat în bătălia pentru viteză în 1985, cu trenul ICE, care, trei ani mai târziu, avea să atingă recordul feroviar european de viteză, 460km/h, pe linia Hanovra-Wurzberg.
Au urmat Italia, Marea Britanie, Olanda, Danemarca. Succesul modelului a determinat U.E., ca, pe lângă principiile neoliberale ale strategiei feroviare, să includă în gândirea şi acţiunea din domeniul feroviar şi bătălia pentru viteză, adică tehnologizarea şi inovarea de cea mai înaltă calitate, potrivit Adevarul.ro.
În cazul TGV-ului, iniţial viteza comercială era de 260 km/h în 1981, pe 18 mai 1990, pe linia sud-est între Courtalain –Saint Pierre les Corps, TGV a atins uimitoarea viteză de 515,3 km, iar mai târziu, în 2007, a ajuns la viteza de 574,8 km.
În Europa, începea bătălia pentru marea viteză, iar fenomenul, se multiplică sub diverse denumiri:TAV (Treno Alta Velocità) în Italia, HST (High Speed Train) în Marea Britanie, AVE ( Alta Velocidad Española) în Spania, ICE(Intercity -Express) în Germania.
Rusia a inaugurat cu trei ani în urmă un tren de mare viteză între Moscova şi Sankt Petersburg.Trenul este de fabricatie germana şi rulează cu o viteză care poate atinge şi 250 de kilometri pe oră. Trenul "Sapsan" leagă principalele oraşe al Rusiei, situate la 650 de kilometri unul de altul, în 3 ore şi 45 de minute.
Primul tren de mare viteză Paris-Barcelona va circula de la 15 decembrie
Primul tren de mare viteză care va lega Parisul de Barcelona va circula de la 15 decembrie, a anunţat miercuri liderul guvernului spaniol Mariano Rajoy, transmite AFP.
Acesta va permite legătura dintre cele două oraşe în şase ore şi 20 de minute.
Rajoy a făcut acest anunţ în cursul vizitei la Madrid a preşedintelui francez Francois Hollande, subliniind că punerea în serviciu a acestei linii va ajuta la "depăşirea barierelor şi frontierelor" între statele Europei.
"Serviciul comercial al acestei linii va începe la 15 decembrie", a declarat Mariano Rajoy. "Vom asista la o reuşită istorică în interconexiunile spaniole-franceze", a adăugat el.
Deschiderea liniei TGV "va permite pentru prima dată conexiunea de înaltă viteză între Franţa şi Spania şi a Spaniei cu restul Europei, în final", a subliniat el.
Călătoria va dura şase ore şi 20 de minute, faţă de şase ore 40 cât este în prezent cu schimbarea trenului la Figueres, în apropiere de frontiera franceză.
Obiectivul final este de a lega Parisul de Barcelona în cinci ore şi 35 de minute, însă pentru aceasta este nevoie ca tronsonul dintre Perpignan şi Nimes, în sudul Franţei, să treacă la mare viteză, ceea ce este prevăzut pentru 2021, conform Renfe.
Linia de mare viteză de la graniţa cu Ungaria până la Constanţa
România vrea să atragă investitori chinezi în mai multe proiecte de transport, prioritară fiind realizarea unei linii feroviare de mare viteză de la graniţa cu Ungaria până la Constanţa, prin Bucureşti, având un cost estimat de 11 miliarde euro, a declarat Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu.
Linia de mare viteză ar intra în România dinspre Viena şi Budapesta, valoarea lucrărilor de la graniţa cu Ungaria până în Constanţa fiind estimată la 11 miliarde euro, a spus marţi ministrul Transporturilor, la Forumul economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est. „Prima întâlnire de lucru va fi pe 10 decembrie, apoi în ianuarie, în prima jumătate a lunii.
Vom începe probabil cu un tronson, care este un pic mai uşor de realizat datorită condiţiilor de teren. Interesul foarte mare este să conectăm Portul Constanţa şi să îl dezvoltăm ulterior", a spus Ramona Mănescu.
Ea a precizat că discuţiile tehnice privind acest proiect urmează să înceapă cu partenerii chinezi, varianta propusă de partea română fiind de finanţare a proiectului printr-un parteneriat public-privat. Ministrul a arătat că proiectul care va lega Bucureşti de Viena ar avea un impact major asupra creşterii numărului de pasageri pe calea ferată şi ar permite circulaţia trenurilor cu viteze de peste 200-250 km la oră.
Trenurile din România, de la VITEZA MELCULUI la "iute ca gândul"
Trenurile de pasageri din România circulă cu o viteză sub viteza maximă admisă în localităţi în cazul transportului auto.
Viteza medie a trenurilor de pasageri în România în prima jumătate a anului 2013 a fost de 45 km/h, iar a celor de mărfuri de 28 km/h, conform unei statistici realizate de Ministerul Transporturilor.
Circa 28,8 milioane pasageri au circulat cu trenul în primul semestru al acestui an, din care 97.000 persoane au avut o destinație externă.
De asemenea, în primul semestru, pe calea ferată au fost transportate 22,267 milioane tone mărfuri, din care 18,085 milioane tone au avut destinație internă și 4,037 milioane tone externă.
Parcursul mediu zilnic al vagoanelor de pasageri a fost de 253 km/zi, iar al celor de marfă de 63 km/zi.
Potrivit INS, România are 10.777 km de cale ferată în exploatare, însă Guvernul s-a angajat în faţa FMI în scrisoare de intenţie din septembrie să închidă sau scoată la vânzare 1.500 km de cale ferată.
Cu toate că România s-a împrumutat de sume uriaşe ca să-şi construiască actualul sistem feroviar, este posibil ca peste un deceniu statisticile să constate faptul că România va avea 6.000 ori 4.000 de km sau de ce nu 2000 de km, scrie Adevarul.ro.
Procesul de construire al unei linii de mare viteză este unul de durată: doi ani pentru studii, alegerea traseului, impactul de mediu, alţi 3-5 ani pentru proiectare, identificare surse de finanţare, decizie politică şi 3-5 ani pentru construcţie efectivă.
Cu alte cuvinte, mega-proiectul unui TGV românesc "made în China" ar putea fi concretizat după 2020-2025.
Noua aplicație patentată de gigantul IT învață să imite modul de răspuns al utilizatorului, cu ajutorul unui sistem sofisticat care permite colectarea și analizarea informațiilor din conturile create de acesta pe mai multe rețele sociale. Pe baza răspunsurilor utilizatorului la mesaje, actualizări de status, imagini, link-uri sau videoclipuri primite de la alți utilizatori, software-ul poate sugera replici și transmite alerte cu privire la acele conversații care necesită un răspuns mai personal.
